1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Otrava din propria țară

22 februarie 2020

Atacul de la Hanau, soldat cu multe victime, pare a fi deschis, în sfârșit, ochii politicienilor. Germania are o problemă serioasă cu rasismul și xenofobia, crede Jens Thurau.

https://p.dw.com/p/3YBD7
În atacul de la Hanau a murit și românul Vili Viorel Păun
În atacul de la Hanau a murit și românul Vili Viorel PăunImagine: picture-alliance/AP Photo/V. Ghirda

Dacă ar fi să îi credem pe politicienii din Germania, îngrozitorul atac de miercuri de la Hanau a devenit un moment de cotitură în istoria țării. "Rasismul este o otravă", afirma cancelara Angela Merkel. Ministrul de Interne, Horst Seehofer, s-a referit la crimele de la Hanau ca fiind "un atac terorist cu motivații rasiste." Politicianul creștin-social a apelat la o comparație la fel de puternică precum cea exprimată de șefa executivului, declarând că tezele de extremă dreaptă, antisemite și rasiste "sunt otravă, otrava care naște confuzii și scoate tot ce-i mai rău la suprafață."

Guvernul admite astfel că afirmațiile cu conotații de dreapta, că instigarea la ură din campaniile online, ca și discursurile agresive ale unor politicienii precum reprezentanții "Alternativei pentru Germania" (AfD) în parlamentele de land și în Bundestag pot avea efecte directe asupra atentatorilor potențiali. Rareori au condamnat politicienii la unison fapte din trecut.

Fenomenul atentatorilor de extremă dreaptă solitari

Ani la rând, chiar și după seria crimelor trecute în contul NSU, mai ales politicienii conservatori s-au mulțumit să declare că statul va combate consecvent terorismul, fie că este de dreapta, de stânga sau de sorginte islamistă. Acum se constată că Germania are o problemă serioasă cu extrema dreaptă agresivă. Este bine așa. Vreme îndelungată responsabilii de violențe de extremă dreaptă erau identificați ca acționând pe cont propriu. Spre deosebire de ei, terorismul islamist sau, înainte, extremismul de stânga, precum cel exercitat de membrii "Fracțiunii Armatei Roșii", era rezultatul unor acțiuni organizate. Acum însă se vorbește tot mai intens despre terorism chiar și atunci când persoane probabil cu afecțiuni psihice sau influențate de mesajele virtuale atacă pe cont propriu. Schimbarea este confirmată de mulți experți.

Jens Thurau
Jens Thurau

Într-o oarecare măsură, multe instituții și sectoare ale societății contribuie la intensificarea acestui venin. Și noi, presa, avem partea noastră de vină. Atenția se îndreaptă, chiar și după atacul îngrozitor de la Hanau, nu spre victime ci și spre atentator. Chiar dacă de această dată se fac eforturi pentru a descrie perplexitatea, spaima și compasiunea.

Evident că se lanseză rapid apeluri pentru a lua măsuri politice cu efect imediat: mai multă protecție pentru moschei și sinagogi, mai multă poliție, supravegherea completă a AfD de către serviciile speciale, nu doar a unor tabere extremiste din cadrul partidului, așa cum se întâmplă în prezent.

Rasismul structural

În fapt, combaterea violențelor și terorismului de extremă dreaptă, ca și a oricărei forme de violență în general, revine fiecăruia dintre noi. Pentru început ar trebui să recunoaștem că de multă vreme Germania are o problemă structurală cu rasismul. De ani buni, experții estimează că circa o cincime din populație are convingeri rasiste. Accentuarea constantă a agresivității, fie că este vorba despre viața cotidiană, fie că se dezbat proiecte edilitare sau că se discută între locuitorii din orașe și cei din provincie, peste tot se constată o sporire a emoțiilor negative. Toate aceste fenomene nu au existat înainte ca Angela Merkel să îi lase pe refugiați să intre în Germania, aflăm deseori din discursurile extremei drepte.

Recent a fost înăsprit regimul armelor și munițiilor, iar guvernul promite să combată mai eficient instigarea la ură de pe platformele online. Ceea ce nu este greșit. Dar, dacă țara vrea să se detoxifice, atunci este nevoie de implicarea tuturor, de observarea celor din preajmă, de atenție acordată vecinilor singuri, de respingerea teoriilor conspiraționiste. Ura întreținută de extrema dreaptă ne privește pe toți, fără excepție.

Faptul că profunzimea problemei a fost recunoscută de conducerea statului este un bun început.