8 martie: România de la misoginism la femicid

Imaginea proiectată de România de sus în jos arată un parlament în care femeile reprezintă doar 21%, cu o creștere ușoară de la an la an. În legislativ, numărul femeilor ar putea fi egal cu cel al bărbaților abia la începutul secolului viitor, dacă se menține același ritm de creștere a numărului femeilor ca până acum.

În guvern, din 20 de miniștri doar 3 sunt femei. În UE, România e țara cu cea mai mică pondere de femei în executiv, după Ungaria (Eurostat, martie 2026).

Totuși, 80% dintre femeile din România consideră că ar fi nevoie de mai multe femei implicate în politică (Centrul Filia, 2024). Sondajele arată că 4 din 10 români recunosc că societatea îi favorizează mai mult pe bărbați: 44% dintre femei și 33% dintre bărbați.

Inechitatea de gen este resimțită: în trafic, unde 3 din 10 femei au avut experiențe neplăcute; la locul de muncă, unde 25% s-au simțit nedereptățite din cauză că sunt femei; la școală, s-au simțit tratate incorect aproape 20% dintre femei (IRES, martie 2025).

Misoginismul bărbaților est-europeni se vede în astfel de răspunsuri și are rădăcini adânci: peste 60% dintre români consideră că principala responsabilitate a femeilor este să aibă grijă de casă şi familie. Cu această percepție România este reprezentativă în grupul statelor din Europa de Est, unde spre exemplu, 71% dintre polonezi și 74% dintre bulgari cred că femeile trebuie să stea la cratiță și să se ocupe de copii. În schimb, în Suedia doar 11% au astfel de idei, iar media europeană este de sub 40%.

De partea cealaltă, 74% dintre bulgari consideră că cel mai important rol al unui bărbat este să câştige bani, la fel ca 69% dintre polonezi sau 60% dintre români, în timp ce media UE este de 42% (Eurostat, 2024).

Apoi, de la aceste roluri acceptate majoritar de societate se ajunge la faptul că un sfert dintre români consideră acceptabil faptul că o femeie este violată dacă merge acasă la un bărbat și la faptul că 12 % cred că violul ar fi explicabil și acceptabil dacă femeia e îmbrăcată provocator (Centrul Filia, 2022).

Așa se face că, din cele aproape 5000 de dosare de viol aflate pe rolul parchetelor în 2024, doar 34% au fost soluționate, iar 78% au fost clasate. Pe acest fond de toleranță au putut frații Tate să sechestreze fete, să profite de ele și apoi să le folosească în producțiile lor pentru adulți, totul sub nasul și protecția polițiștilor din zonă.

La firul ierbii realitatea e și mai crudă: anul trecut, la fiecare trei zile, un bărbat a încercat să omoare o femeie în România, iar infracțiunea a ajuns la autorități. În 63 de cazuri, femeile au murit, au fost peste 100 de tentative de omor înregistrate și nu se știe câte altele rămase neștiute, din cauză că victimei îi e frică de agresorul ei. În 2026 au fost înregistrate deja șase femicide, majoritatea în județul Iași.

Cazul care a stârnit poate cele mai mari nemulțumiri față de reacțiile autorităților a fost cel al Teodorei Marcu de 23 de ani, omorâtă în plină zi, într-un cartier exclusivist din București, după ce depusese trei plângeri la poliție și deschisese un proces împotriva celui care mai târziu a omorât-o. Nimeni nu a luat-o în seamă, pe ea și pe alte zeci sau sute de femei ca ea.

O cercetare făcută pentru perioada 1 ianuarie -31 iulie 2025 de Snoop.ro arată că, din cele cele 89 de situații înregistrate de autorități, 43 de cazuri de omor pot fi încadrate la femicid, iar 34 au fost tentative de femicid. Diferența dintre urban și rural nu este mare, 47 cazuri de omoruri sau tentative la țară și 42 în orașe. 

În topul negru al femicidelor, județul Iași e pe primul loc, urmat de București și Prahova. Cercetarea citează un studiu făcut pe 57 de state care corelează violența și creșterea temperaturii: fiecare creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii anuale este asociată cu o creștere medie de 6% a ratei criminalității.

În ultimii 10 ani peste 500 de femei au fost omorâte în România de soții sau partenerii lor. Proiectul de lege care incriminează femicidul a trecut de Senat cu doar un vot împotrivă și 7 abțineri, dar se tergiversează adoptarea în Camera Deputaților.

Pentru prima dată va fi definit femicidul în legislația autohtonă ca o formă de violență extremă bazată pe gen. Proiectul include și obligația autorităților de a colecta și publica anual date privind femicidul și violențele la care a fost supusă femeia înainte de a fi omorâtă, plus măsurile luate de poliție și parchet pentru prevenirea crimei.

Femicidul va fi inclus în Codul Penal drept circumstanță agravantă la omorul calificat, iar pedepsele vor fi de închisoare între 15 la 25 de ani sau chiar detenție pe viață. Pentru acest proiect de lege, femeile din Parlament au făcut eforturi consistente, dar schimbările trebuie să aibă loc de jos în sus, prin educație, prin transparență, dar și prin pedepsirea polițiștilor și procurorilor care, din reflexe greșite sau din alte motive, lasă crimele să se întâmple.