Absenteism la votul de duminică: o palmă pentru politicieni

Intenția de a merge la vot măsurată de sondajele de opinie este mereu semnificativ mai mare decât votul efectiv. De data aceasta însă, diferența dintre intenție și intrarea în cabina de vot a fost peste orice așteptări.

Casele de sondare a opiniei publice au plecat de la premisa că prezența la vot pentru alegerea noului primar general al Capitalei va fi de aproximativ 40%, apropiată celei din 2024. De aici și rezultatele departe de realitate ale sondajelor de opinie și cele contabilizate de casele de sondare în exit poll-urile la ieșirea de la urne.

Miza pentru primarul general al Bucureștiului nu e cunoscută de o mare parte a bucureștenilor care în duminica votului au ales să stea acasă. Asta în condițiile în care câțiva indicatori arată că aproape un sfert din PIB-ul României este realizat de companiile din București, iar 21% din angajații la nivel național lucrează în Capitală. 

La o prezență de 32%, cea mai mică din ultimii zece ani, noul primar general Ciprian Ciucu, ales de 36% dintre bucureșteni, are în fapt o legitimitate de puțin peste 10%. E un record negativ față de toți primarii de până acum.

De ce nu merg tinerii la vot

Se vorbește cu insistență și acuzator despre absenteismul la vot în rândul tinerilor ca fiind „un semnal de alarmă“ în sensul că refuză să își exercite dreptul fundamental de a alege. Lucrurile sunt mai complicate. Tinerii vor răspunsuri concrete la probleme concrete, sunt mai radicali, se grăbesc. Pe de altă parte, nu-și pun problema că dacă nu votează, altcineva votează în locul lor. Mobilizarea tinerilor la vot e o marotă nu doar a politicienilor, dar și a societății în general. Apatia în rândul tinerilor e generată și de lipsa de cultură civică, și de lehamitea celor din zonele defavorizate, dar mai ales de lipsa de încredere în partidele tradiționale. Aceasta s-a văzut cel mai clar la alegerile prezidențiale de anul trecut, când opțiunea celor mai mulți dintre ei s-a îndreptat către un apostol al utopiei. E vorba de Călin Georgescu, desigur.

Cei care vor „turul doi înapoi“ au stat acasă

Problemele Bucureștiului sunt mari și au o istorie veche, de la rețeaua de termoficare la limita de avarie la poluare, de la lipsa spațiilor verzi la reabilitarea imobilelor, inclusiv a caselor de patrimoniu, de la nevoia de mai multe școli și grădinițe la modernizarea spitalelor, de la decongestionarea traficului rutier din oraș și zonele limitrofe la construirea mai multor spații de parcare. 

Candidații la primăria Capitalei nu au reușit să-i convingă pe bucureșteni prin programele lor electorale, care de altfel nu au diferit foarte mult unele față de altele. Nici partidele care i-au susținut nu au contat foarte mult, cu excepția susținerii de către AUR a independentei Anca Alexandrescu, care a fost marea surpriză a alegerilor de duminică, clasându-se pe locul doi după Ciprian Ciucu cu aproape 22% din voturi.

Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, Călin Georgescu, a fost unul din actorii alegerilor pentru primăria Capitalei tocmai prin faptul că nu și-a anunțat susținerea pentru Anca Alexandrescu. El a declarat cu câteva zile înaintea scrutinului: „mă distanțez și mă disociez total de așa zisele alegeri de pe data de 7 decembrie și evident de orice candidat“. E greu de cuantificat cât de mult a contat îndemnul străveziu la boicotarea votului, dar e de presupus că o bună parte a bucureștenilor care îl votaseră pe Georgescu la prezidențialele de anul trecut au stat acasă sub imperativul „turul doi înapoi“.

Partidele tradiționale nu i-au convins pe bucureșteni

Lipsa încrederii în partidele tradiționale și-a spus cuvântul și la alegerile de duminică. Nu PNL a câștigat primăria Bucureștiului, ci Ciprian Ciucu, la fel cum nu PSD a pierdut postul de primar general, ci Daniel Băluță. De pildă, în Sectorul 6, pe care Ciprian Ciucă l-a condus peste cinci ani, câștigătorul cursei pentru primăria Capitalei a fost votat de 50,6% dintre bucureșteni, în vreme ce Daniel Băluță a obținut doar 14,8% din voturi.

În cazul de față, votul a mers țintit nu către ceea ce a promis candidatul, ci către ceea ce a făcut și se vede cu ochiul liber. Imaginea sectorului 6 al Capitalei s-a schimbat radical odată cu preluarea mandatului de primar de sector, în 2020, de către Ciprian Ciucu. În urma unui concurs internațional, o companie din Belgia a făcut din Sectorul 6 oază de verdeață, cu parcuri, spații de joacă pentru copii, spații verzi pentru vârstnici, terenuri de sport și chiar o mini-pădure urbană.

Mulți bucureșteni din Sectorul 6 nu și-au dorit ca Ciprian Ciucu să câștige primăria Bucureștiului, pentru a-și continua proiectele pentru sectorul pe care l-a condus până azi.