Analiză: Jurnalista Emilia Șercan, o lecție de curaj

După ani buni în care presa independentă a câștigat tot mai mult teren, au apărut mogulii care au cumpărat marile trusturi de presă pentru a le folosi în interes politic.

Aproape toate rapoartele MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) au dedicat un capitol privind libertatea presei, referindu-se constant la presiunile exercitate asupra jurnaliștilor atât de către patroni, cât și de demnitari din zona politică. De teama de a nu-și pierde locul de muncă, mulți ziariști nu fac publice astfel de presiuni și continuă să scrie cu capul plecat.

La Academia SRI, 41 de teze de doctorat plagiate într-un singur an

Jurnalista Emilia Șercan este un caz exemplar în ceea ce privește curajul de a nu se lăsa intimidată. În ultimii ani, a dezvăluit peste 100 de cazuri de plagiat în tezele de doctorat ale unor profesori de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, de la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“ din subordinea SRI, în tezele unor miniștri, inclusiv ai Educației (cel mai recent caz, Sorin Câmpeanu), în lucrările unor foști șefi ai Serviciului de Protecție și Pază (SPP).

Potrivit PressOne, în 2019 Academia Națională de Informații a anunțat că în anul în curs a raportat drept pălagiate 41 dintre doctoratele pe care le-a acordat. Mai mulți doctori cu diplomă acuzați de plagiat așteaptă acum sentințele instanțelor de judecată care vor anula sau vor valida titlul academic.

Procesele durează însă ani de zile, iar termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunii de furt intelectual este de 5 ani (art. 154, Cod penal).

Un cec în alb pentru ministrul Justiției acuzat de plagiat

După ce jurnalista Emilia Șercan a scris în urmă cu două săptămâni că jumătate din teza de doctorat a ministrului Justiției Radu Marinescu ar fi plagiată, PSD a dat un comunicat în care spune că dezvăluirea reprezintă „o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor“ și o cataloghează pe jurnalista de la PressOne drept „o impostoare“.

Comunicatul e un cec în alb pentru ministrul PSD al Justiției, atâta vreme cât liderii partidului s-au pronunțat categoric în susținerea autenticității unei lucrări căreia nu i-au citit nici măcar titlul. Ar fi putut să spună că așteaptă verdictul Comisiei de Etică a Universității din Craiova, unde ministrul Justiției a obținut titlul de doctor, și care îi verifică în acest moment teza de doctorat, dar au preferat să o insulte pe jurnalista Emilia Șercan.

În urmă cu o săptămână, Alianța „A Patra Putere“ împreună cu Facultatea de Jurnalism din București și mai multe organizații civice a trimis o scrisoare mai multor instituții europene printre care Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Mass-Media, OECD și Comisiei Europene în care arată că PSD ar fi încercat să discrediteze jurnalista, atribuindu-i „motivații obscure”. În scrisoare se spune că avem de-a face cu un exemplu clasic de intimidare a presei, menit să transmită un mesaj de avertisment întregii bresle jurnalistice.

Semnatarii scrisorii invocă și cazul documentarului Recorder „Justiție capturată“, care a atras după sine reacții dure din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Curții de Apel București.

CSM a dat publicității un comunicat în care vorbește despre „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie“, iar președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie, a acuzat public jurnaliștii de la Recorder de instigare împotriva ordinii constituționale. E o infracțiune gravă, de care e acuzat și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, și care se pedepsește cu închisoare de la 10 la 25 de ani.

Sigur că jurnaliștii de la Recorder sunt acoperiți de probe, dar acuzația președintei Curții de Apel București parcă dă fiori ziariștilor care scriu despre metehnele sistemului judiciar.

Trei ani cu suspendare pentru șantaj

În urmă cu câteva zile, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Jan Braathu, a transmis într-o declaraţie îngrijorarea faţă de „hărţuirea, discreditarea şi ameninţările grave, inclusiv ameninţările cu moartea, împotriva jurnalistei Emilia Şercan în România“.

Reacția vine în urma scrisorii transmise de „A Patra Putere“ și de organizațiile civice despre care am vorbit, și se referă la mai multe amenințări de-a lungul timpului la adresa jurnalistei de la PressOne.

Cea mai gravă dintre acestea s-a petrecut în 2019, când fostul rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Adrian Iacob, și fostul prorector, Petrică Mihail Marcoci, l-au convins pe un subaltern să-i transmită jurnalistei Emilia Șercan amenințări pe telefonul mobil. Iată o parte a mesajului: „Trimitem acest mesaj cu scopul de a preveni ce va urma, totul depinde de tine. Opreşte toate activităţile pe care le ai în desfăşurare... dacă nu vrei să urmeze calvarul“.

După trei ani, în 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat la câte 3 ani de închisoare cu suspendare pentru acuzația de șantaj.

La aflarea sentinței, Emilia Șercan a scris pe pagina sa de Facebook: „Cei care m-au amenințat au primit o pedeapsă definitivă de trei ani de închisoare cu suspendare, o nimica toată, taman încurajator pentru oricine să organizeze kompromaturi sau să amenințe cu moartea“.