Ce caută în Albania un grup de opoziție iranian exilat?

O tabără fortificată din Manze, un mic sat din centrul Albaniei, aproape de capitala Tirana, este locul unde trăiesc aproximativ 3000 de membri ai Organizației Populare Mojahedin din Iran (PMOI, cunoscută și sub numele de Mujahedeen-e-Khalq, MEK).

Aceștia se află în țară din 2013, de când guvernul albanez a acceptat să-i primească la solicitarea Statelor Unite și a Națiunilor Unite.

Ce este MEK?

MEK este un grup islamic de opoziție politică cu tendințe socialiste.

Fondat în Iran în 1965, a ridicat armele împotriva dinastiei Pahlavi, desfășurând campanii de bombardamente împotriva guvernului șahului și a unor ținte americane în anii 1970 și sprijinindu-l pe Ayatollahul Khomeini în Revoluția Islamică din 1978/1979.

La scurt timp după revoluție însă, MEK a intrat în conflict cu noii conducători de la Teheran și a fost interzis în țară. Ulterior, gruparea a plecat în exil, continuându-și activitățile de opoziție din străinătate.

MEK s-a mutat apoi în Irak, de unde a desfășurat operațiuni militare împotriva Iranului în timpul războiului iraniano-irakian - lucru pe care numeroși iranieni nu i l-au iertat până în ziua de azi.

Departamentul de Stat al SUA a desemnat MEK drept organizație teroristă în 1997, dar a scos-o de pe lista organizațiilor teroriste străine în 2012.

Gruparea a fost prima care a dezvăluit public, în 2002, că Iranul avea un program secret de îmbogățire a uraniului. După înlăturarea lui Saddam Hussein, MEK a fost expulzat din Irak.

Recentele proteste din Iran

Pentru Andreas Krieg, expert în Orientul Mijlociu și lector superior la School of Security Studies din cadrul King's College London, actualul val de proteste din Iran "arată mai puțin ca un eveniment singular și mai mult ca o convergență în desfășurare a unor nemulțumiri de lungă durată care, în sfârșit, s-au sincronizat".

"A început cu un șoc economic acut - prăbușirea monedei și inflația, care s-au tradus în creșteri imediate de prețuri, penurii și paralizie comercială - și apoi s-a politizat rapid, odată ce oamenii au ajuns la concluzia că statul fie nu poate, fie nu vrea să stabilizeze viața de zi cu zi", a declarat el pentru DW.

"Ceea ce este remarcabil este profilul coaliției: bazarul și comercianții au ajutat la declanșarea momentului, studenții și cartierele urbane au menținut vizibilitatea, iar orașele periferice și zonele minoritare au adăugat amploare", a spus Krieg.

"Răspunsul statului a evoluat rapid de la descurajare la represiune, incluzând o întrerupere a comunicațiilor la nivel național menită să încetinească coordonarea și să reducă monitorizarea externă, care de obicei coincide cu o utilizare mai dură a forței la sol", a adăugat el.

O opoziție fragmentată

În ciuda faptului că în ultimele decenii au existat numeroase proteste la nivel național în Iran, opoziția iraniană - atât din interiorul, cât și din exteriorul țării - nu este organizată și se caracterizează printr-un număr mare de grupuri rivale și facțiuni ideologice.

"Unde se situează opoziția este cel mai bine înțeles ca fragmentare, nu ca absență", a spus Krieg, adăugând că "în interiorul Iranului, acțiunea colectivă rămâne în mare măsură lipsită de lideri și bazată pe rețele: mobilizarea locală, legăturile sociale, dinamica de la locul de muncă și ecosistemele universitare generează izbucniri de protest coordonat fără o structură națională integrată de comandă."

Opoziția iraniană din afara țării

În afara Iranului, cele mai mari două grupuri de opoziție sunt monarhiștii și MEK. Liderii și membrii ambelor grupări trăiesc în exil încă de la răsturnarea dinastiei Pahlavi în 1979.

Reza Pahlavi, moștenitorul ultimului șah al Iranului, Mohammed Reza Pahlavi, este stabilit în Statele Unite. Deși are numeroși admiratori în rândul diasporei iraniene, rămâne neclar ce susținere are în interiorul țării.

"În afara Iranului, diaspora rămâne influentă în modelarea narațiunilor și a moralului, dar este divizată organizațional și este adesea privită cu neîncredere de oamenii din țară, care se tem atât de manipulare, cât și de un vid de putere post-prăbușire", a spus Andreas Krieg.

"Acest lucru contează pentru securitatea regimului, deoarece reduce probabilitatea unor rupturi rapide și curate la nivelul elitelor, chiar dacă sporește probabilitatea unor cicluri recurente de proteste. Reprimarea unui val nu rezolvă cauzele profunde care continuă să readucă oamenii în stradă", a adăugat el.

Ce rol a jucat MEK în proteste

Al doilea mare grup de opoziție iranian este MEK, cel mai important membru al Consiliului Național al Rezistenței Iranului (NCRI), o coaliție de grupuri iraniene de opoziție.

Dar ce rol a jucat MEK în tulburările recente?

Ali Safavi, din cadrul NCRI, spune că MEK a fost implicat activ în proteste.

"Unitățile sale de rezistență direcționează, coordonează și organizează rezistența împotriva forțelor represive", a declarat el pentru DW. "În multe situații, au jucat de asemenea un rol important în protejarea protestatarilor împotriva atacurilor IRGC [Corpul Gardienilor Revoluției Islamice]. Dacă nu ar fi fost rolul lor, regimul ar fi înăbușit foarte repede revolta."

Safavi a declarat pentru DW că "un număr semnificativ de activiști MEK se numără printre cei 3000 de oameni uciși de forțele de securitate."

MEK se confruntă cu probleme de legitimitate în rândul multor iranieni

Pentru expertul în Orientul Mijlociu Andreas Krieg însă, "când vine vorba de MEK, este important să separăm influența percepută de impactul real de pe teren."

"Organizația este disciplinată, abilă mediatic și capabilă să genereze zgomot, presiune de lobby și volum de mesaje din străinătate. Cu toate acestea, se confruntă cu probleme profunde de legitimitate în rândul multor iranieni din cauza istoriei sale, a acuzațiilor privind controlul intern și a poziției sale îndelungate în exil - factori care îi limitează capacitatea de a acționa ca un vehicul unificator al opoziției în interiorul țării. De aceea, afirmațiile potrivit cărora ar funcționa ca un cal troian străin au rezonanță."

"MEK este ușor de instrumentalizat în spațiul informațional de către mai mulți actori, inclusiv de vocile anti-Iran din SUA și Israel. Dar efectul practic este mai degrabă unul reputațional. Oferă regimului un cadru convenabil pentru a acuza influențe externe. Însă nu are absolut niciun rol în conducerea acestor proteste", a spus Krieg.

Considerată organizație teroristă de către Teheran, MEK cere acum Europei să ia măsuri ferme împotriva guvernului iranian.

"Europa trebuie să desemneze imediat Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ca entitate teroristă, să expulzeze diplomații regimului, să își retragă ambasadorii din Teheran, să taie accesul regimului la sistemul financiar internațional, să boicoteze vânzarea de petrol și să aducă liderii acestuia în fața tribunalelor internaționale pentru a fi judecați pentru crime împotriva umanității. Iar acest lucru îi include pe liderul suprem Ali Khamenei și pe alți oficiali de rang înalt", a spus Ali Safavi.

Cum se văd lucrurile din Albania

Mass-media albaneze relatează în mod regulat atât despre protestele din Iran, cât și despre MEK în Albania, încă de la începutul demonstrațiilor din Iran.

La rândul lor, membrii MEK din Albania au fost activi pe rețelele sociale, distribuind postări și imagini cu protestatarii care și-au pierdut viața, precum și cu membrii MEK despre care afirmă că au fost uciși în timp ce protestau.

Prim-ministrul albanez Edi Rama, care a rupt relațiile diplomatice cu Iranul în septembrie 2022 după ce a acuzat Republica Islamică de orchestrarea unor atacuri cibernetice asupra Albaniei, nu a făcut nicio declarație despre protestele din Iran.