Analiză: Chișinăul abandonează „valiza fără mâner” CSI

Comunitatea Statelor Independente a fost creată ca un surogat al URSS prin care Kremlinul a vrut să mențină țările ex-sovietice în sfera sa de influență. Primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, susține în memoriile sale că Moldova a fost somată de Rusia să adere la această organizație, altminteri riscând dezintegrarea. Un război moldo-rus (în 1992) oricum nu a putut fi evitat, iar Rusia a creat în Moldova enclava separatistă Transnistria, pentru a zădărnici unirea Republicii Moldova cu România sau reorientarea spre Occident.

Organizația prin care Rusia a ținut Moldova în captivitate timp de trei decenii

Rămânerea Moldovei în CSI este incompatibilă cu efortul Chișinăului de integrare europeană – o năzuință a poporului consfințită în Constituția țării ca urmare a referendumului constituțional din octombrie 2024. „Astăzi stăm la o răscruce de drumuri. Decizia nu mai poate fi amânată. Timp de peste trei decenii am târât după noi o povară grea, un lanț invizibil care ne ținea legați de un trecut care nu ne mai aparține. CSI este o organizație născută din cenușa unui imperiu prăbușit, transformată treptat într-un instrument de menținere a influenței Moscovei asupra vecinilor săi”, a menționat joi, în Parlament, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi.

„Această valiză fără mâner nu ne-a adus prosperitate, nu ne-a apărat suveranitatea, nu ne-a oferit securitate. Dimpotrivă, ne-a ținut captivi într-o zonă gri, ne-a expus șantajului energetic, politic și militar. Când Rusia a încălcat brutal principiile de bază ale CSI – integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor – invadând Ucraina, vecina noastră, organizația a tăcut. Când regiunea transnistreană rămâne o enclavă militară rusă pe pământul nostru, CSI a rămas mută. Când propaganda și banii murdari au încercat să ne destabilizeze democrația tânără, CSI nu a fost scut – a fost un alibi comod pentru cei care vor să ne țină slabi și divizați. Dar noi am învățat lecția dură a istoriei. Am ales drumul demnității, al libertății, și prosperității reale – drumul spre Uniunea Europeană – năzuința legitimă a poporului nostru consfințită prin referendum”, a mai spus șeful diplomației moldovene.

Mihai Popșoi: Moldova devine parte a Europei

Potrivit lui, ieșirea din CSI nu este un act de răzbunare, ci un act de eliberare: „Este ruperea ultimului fir care ne ține ancorați într-un trecut toxic, amar. Republica Moldova este un stat suveran, independent și european, nu o piesă pe tabla de șah a cuiva. Da, vor fi voci care vor spune că pierdem ceva. Dar ce pierdem cu adevărat? Taxe inutile de peste 3 milioane anual (cotizația de membru – n.n.). Reuniuni protocolare fără conținut. O organizație care există doar pe hârtie și care nu a protejat niciodată interesele noastre naționale. Obținem în schimb claritate strategică, credibilitate în fața partenerilor europeni, respect față de propria suveranitate și dăm un semnal puternic tinerilor noștri că viitorul lor este acasă, în Europa, nu în așteptarea unor promisiuni goale din Est”, a mai menționat Mihai Popșoi în fața deputaților.

Apoi li s-a adresat moldovenilor: „Să nu ne fie frică de acest demers. Să-l facem cu capul sus, cu inima plină de încredere. Generațiile viitoare ne vor mulțumi că am avut curaj să tăiem odată pentru totdeauna legăturile cu un trecut care ne-a ținut în genunchi. Republica Moldova nu mai este parte a CSI. Republica Moldova devine parte a Europei pentru copiii noștri, pentru demnitatea noastră, pentru viitorul nostru liber”.

Opoziția pro-rusă a avertizat că Putin se va răzbuna

Opoziția parlamentară pro-rusă a deplâns decizia guvernării de a scoate Moldova din CSI. Exponenții acesteia și-au bazat argumentele pe narațiuni false și sperietori: „Curatorii occidentali impun guvernarea să facă aceste demersuri”, „guvernarea denunță Acordul cu CSI ca să devieze atenția de la criza de carburanți”, „o să fie consecințe – Rusia se va răzbuna și vor avea de suferit moldovenii noștri din Rusia”... sunt doar câteva dintre narațiunile desprinse din discursurile politicienilor pro-Kremlin, care au venit vineri la Parlament cu pancarte în susținerea rămânerii Moldovei în CSI.

Ministrul Mihai Popșoi i-a asigurat pe cetățeni că denunțarea acestor acorduri nu va crea nici un fel de probleme cu statele membre CSI, deoarece relațiile dintre acestea sunt reglementate și de documente bilaterale. Potrivit lui, nici libera circulație a cetățenilor moldoveni în statele CSI nu va fi afectată de această decizie, fiind reglementată în mare parte prin acorduri bilaterale în vigoare. Inclusiv cu Federația Rusă rămân în vigoare documentele bilaterale semnate în trecut în domeniul liberei circulații. Acorduri bilaterale cu statele membre ale CSI funcționează și în domeniul comerțului, chiar dacă cota CSI în volumul total al exporturilor moldovenești a scăzut în ultimii ani de la 80% (în 2000-2003) la 6%. Iar din cauza embargourilor economice prin care Rusia a încercat să pedepsească Moldova pentru aspirațiile sale europene, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut până la cota neglijabilă de sub 2%.

Un alt tratat buclucaș mai rămâne în vigoare

În relația Moldova-Rusia, mai rămâne în vigoare câțiva ani Tratatul de prietenie și cooperare semnat în 2001 – document revizuit odată la zece ani. În 2021, cu un an înaintea invaziei ruse asupra Ucrainei, ex-ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, și omologul său rus, Serghei Lavrov, au semnat o declarație comună, menționând că tratatul „își păstrează actualitatea și nu necesită modificări”. În noile realități geopolitice, când Republica Moldova menționează tranșant în Strategia Națională de Securitate că „Rusia este principala amenințare la adresa securității Republicii Moldova”, acest tratat este de-a dreptul distopic.

Acesta menționează respectul Rusiei pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei; neamestecul în treburile interne, sprijin în reglementarea conflictului transnistrean în limitele suveranității Moldovei. În realitate, Rusia face exact invers: menține ilegal în Moldova o armată rusească în spatele căreia fortifică regimul separatist de la Tiraspol, alimentează tendințele separatiste în Autonomia Găgăuză, a încercat în câteva rânduri să deturneze alegerile din Moldova prin corupție electorală pentru a prelua controlul politic asupra Chișinăului și, timp de trei decenii, a uneltit, împreună cu guvernările pro-ruse de la Chișinău, slăbirea rezilienței Armatei Naționale a Moldovei în raport cu pseudo-armata regimului separatist de la Tiraspol.

Deocamdată, oficialii moldoveni nu au o poziție clară în privința necesității denunțării și acestui tratat controversat semnat în trecut cu Rusia.