"Doamnă Bär, de ce nu luptați pentru studenți?"

Wiebke Jaeger nu are prea mult timp, pentru că trebuie să plece în curând la al doilea ei loc de muncă. Tânăra de 23 de ani îi ajută pe tinerii refugiați să întocmească cereri pentru a putea intra pe piața muncii. Fata lucrează douăsprezece ore pe săptămână, care se adaugă studiilor sale de „Politică și Societate” la Universitatea din Bonn. Wiebke face parte dintre cei 66% dintre studenții din Germania care fac naveta între sala de curs și locul de muncă pentru a-și putea finanța studiile. Tocmai de aceea, în prezent, mulți dintre ei nu au o părere prea bună despre ministrul federal al cercetării, conservatoarea bavareză Dorothee Bär. 

În dialog cu DW, Jaeger şi-a exprimat dezamăgirea: „Am oftat exasperată, pentru că iarăși se doreşte austeritate în domeniul social și se iau decizii peste capetele tinerilor. Afirmaţia doamnei Bär, potrivit căreia studenții sunt  privilegiați și că, de fapt, nu ar avea nevoie de o majorare a BAföG (sprijinul financiar pentru studenţi, n. red), este din punctul meu de vedere o afirmație obraznică". 

De precizat că BAföG se referă la ajutorul financiar acordat în Germania elevilor și studenților care nu își pot acoperi singuri costurile de studiu sau formare. Prin urmare, statul îi sprijină cu bani pentru chirie, trai și educație, în funcție de veniturile familiei. La studenți, o parte este de obicei grant, iar o parte împrumut fără dobândă.

Reforma BAföG stă sub semnul întrebării

Ceea ce îi irită în prezent pe mulți dintre cei aproape trei milioane de studenți din Germania este mai ales explicația oferită de Dorothee Bär cu privire la motivul pentru care reforma legii federale privind sprijinul pentru formare profesională și studii (Bundesausbildungsförderungsgesetz – BAföG), prevăzută în acordul de coaliție, nu reprezintă în acest moment o prioritate. 

Potrivit acesteia, „nu este o dramă dacă studenții lucrează în paralel cu studiile, pentru că în acest fel mulţi dintre ei dobândesc experiența necesară pentru viață și profesie”. Nu va exista un „studiu cu asigurare completă”, a spus ea, subliniind că situația studenților din Germania ar fi una foarte privilegiată.

Disputa survine în contextul în care grupul conservator CDU/CSU și Partidul Social+Democrat conveniseră să majoreze, începând cu următorul semestru de iarnă, alocația pentru cheltuielile aferente cazării inclusă în BAföG pentru studenții care nu mai locuiesc cu părinții. Aceasta urma crească de la 380 la 440 de euro pe lună. În plus, din 2027, cuantumul sprijinului BAföG urma să crească treptat de la nivelul actual de 475 de euro până la nivelul venitului minim garantat (în prezent 563 de euro). Costurile suplimentare estimate ale reformei pentru actuala legislatură depășesc puțin un miliard de euro.

Un loc de muncă suplimentar este deja realitatea pentru majoritatea studenților

Vasco Silver este unul dintre cei aproape 500.000 de studenți din Germania care beneficiază de sprijin financiar din partea statului. Cu 740 de euro pe lună, suma primită de studentul la Fizică și Astronomie din Bonn depășește chiar media sprijinului acordat, de 657 de euro. Deși sprijinul a crescut treptat în ultimii ani, suma nu ține pasul cu majorarea costurilor de trai.

Prin urmare, Vasco, tată de familie în vârstă de 27 de ani, trebuie la rândul său să lucreze încă opt ore pe săptămână. În special chiria îi consumă o mare parte din venituri, spune el. „BAföG ar trebui să existe pentru ca oricine să poată studia, indiferent din ce categorie socială provine. Însă, încet-încet, nu își mai îndeplinește această misiune", afirmă studentul. 

El spune că îl înfurie cuvintele lui Bär. "Realitatea este că doi din trei studenți deja lucrează. Toți colegii mei care primesc BAföG lucrează și ei în paralel.”

Un student din trei este expus riscului de sărăcie

Condițiile de viață ale multor studenți sunt departe de a fi privilegiate. Potrivit Oficiului Federal de Statistică, mai mult de o treime dintre ei sunt chiar expuși riscului de sărăcie. Pe lângă creșterea prețurilor, mai ales chiriile în creştere îi împing pe studenți spre dificultăți existențiale. În medie, aceștia trebuie să plătească peste 500 de euro pe lună doar pentru locuință, iar în marile orașe precum München, Hamburg sau Frankfurt, suma poate ajunge la 700 sau chiar aproape 800 de euro.

Își poate permite Germania să economisească tocmai în domeniul educației și, astfel, să piardă multe minți valoroase? În cercul de cunoștințe al lui Wiebke Jaeger, un coleg a renunțat recent la studii după ce nu a mai primit BAföG. În plus, procesarea cererilor pentru sprijinul financiar durează adesea foarte mult. Atât Jaeger, cât și Silver au fost nevoiți să aștepte odată câte șase luni pentru a primi răspunsul oficial. Ceea ce o frustrează însă cel mai mult pe Wiebke Jaeger este modul în care comunică guvernul și faptul că nu propune soluții constructive pentru a-i sprijini pe studenți.

„Nu-mi amintesc când a fost ultima dată când am auzit o veste venită dinspre forurile de decizie politică germane, care să mă facă să spun: "Așa da". În schimb, auzim din nou că se reduc fonduri undeva și că un anumit grup social este denigrat, fiind considerat leneș sau obligat să facă mai mult. Aceasta nu este nicidecum o politică menită să îi motiveze pe oameni să facă parte din exerciţiul democratic".

O dezbatere purtată peste capetele studenților

Deocamdată nu este clar dacă reforma BAföG va fi adoptată sau nu. SPD le-a cerut partenerilor săi de guvernare, CDU și CSU, să respecte acordurile stabilite în contractul de coaliție.

Între timp, opoziția exercită presiuni puternice. Partidul Die Linke, stânga radicală, a depus în Parlament o moțiune intitulată „Un BAföG din care se poate trăi și studia”. Solicitarea este ca sprijinul să devină o subvenție integrală nerambursabilă, așa cum a fost la începutul anilor '70. În prezent, studenții trebuie să ramburseze 50% din suma primită de la stat pentru finanțarea studiilor, însă nu mai mult de 10.010 euro în total.

Vasco Silver spune că, pentru început, ar fi mulţumit să vadă că şefa de la educaţie se implică activ în apărarea intereselor studenților.

El întreabă: „Doamnă Bär, de ce nu luptați pentru studenți și pentru știință? De ce se vorbește despre noi și nu cu noi? Noi, tinerii, suntem pregătiți să facem compromisuri, atâta timp cât acestea nu sunt, de fiecare dată, în detrimentul aceleiași generații”.