Europa discută limite de vârstă pentru rețelele sociale

La începutul săptămânii, premierul spaniol Pedro Sánchez și‑a prezentat la Summitul Mondial al Guvernării din Dubai planul de a proteja copiii Spaniei „de Vestul Sălbatic digital”. Guvernul spaniol va introduce o interdicție privind utilizarea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani. „Astăzi, copiii noștri sunt expuși unui spațiu în care nu ar fi trebuit niciodată să intre singuri”, a spus Sánchez, „un spațiu plin de dependență, abuz, pornografie, manipulare, violență.”

Spania nu este singură. Tot mai multe guverne europene consideră necesar să acționeze împotriva consumului adesea necontrolat de social media în rândul minorilor. Potrivit experților, orele întregi petrecute derulând și tastând în aplicații precum TikTok, X, WhatsApp și altele influențează dezvoltarea creierului.

„Minorii se află în centrul atenției deoarece, în cazul lor, riscul unor daune pe termen lung este mai ridicat, pentru că se află încă în dezvoltare cognitivă”, explică Paul O. Richter de la think‑tank-ul Bruegel din Bruxelles. „Există numeroase rezultate ale cercetărilor care arată o legătură puternică între utilizarea rețelelor sociale și problemele psihice.” Riscurile pentru sănătate, precum anxietatea, nu decurg doar din conținuturi dăunătoare sau tulburătoare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s‑a pronunțat în favoarea unei limite de vârstă valabile la nivelul întregii UE, inspirată de o lege australiană. În Australia, din decembrie 2025, utilizarea rețelelor sociale necesită dovada că utilizatorul are cel puțin 16 ani.

Parlamentari europeni s‑au pronunțat în noiembrie pentru o interdicție totală a rețelelor sociale pentru copiii sub 13 ani, iar utilizatorii între 13 și 16 ani ar urma să aibă acces la astfel de platforme doar cu acordul părinților.

Ce interdicții privind social media plănuiesc țările europene?

Guvernul francez dorește să interzică utilizarea rețelelor sociale copiilor sub 15 ani. Camera inferioară a aprobat deja proiectul de lege, iar acum acesta se află spre vot în Senat.

În Danemarca, la sfârșitul anului 2025, o majoritate parlamentară s‑a pronunțat în favoarea protejării copiilor și adolescenților împotriva abuzurilor online și a creării unor „condiții mai bune pentru viața lor digitală”. Copiilor sub 15 ani ar urma să li se interzică accesul la anumite platforme de socializare. Totuși, o lege concretă nu a fost încă adoptată.

Și în Italia se discută o lege privind limitarea utilizării rețelelor sociale, care i‑ar putea viza, printre alții, pe copiii sub 15 ani care activează ca influenceri. Potrivit unor surse apropiate guvernului, Grecia se pregătește de un pas similar. În Portugalia, guvernul a propus în această săptămână o lege care prevede obligativitatea acordului părinților pentru utilizatorii sub 16 ani. Subiectul este dezbătut și în Austria și în Regatul Unit.

Cum ar putea fi puse în aplicare eficient interdicțiile privind rețelele sociale?

Una dintre ideile discutate pentru verificarea vârstei este o identitate digitală valabilă la nivelul întregii UE. Richter, cercetător afiliat la Bruegel, a declarat că o astfel de identitate digitală europeană ar fi concepută ca un instrument care să verifice vârsta utilizatorului fără a compromite datele personale.

În prezent, se discută o identitate digitală europeană care ar permite o verificare anonimă a vârstei, spune cercetătorul de la Bruegel: „Astfel, oamenii ar putea dovedi digital că au atins o anumită vârstă fără a furniza date personale suplimentare, precum data exactă a nașterii, numele, adresa sau numărul actului de identitate. Acest lucru ar facilita aplicarea unei restricții digitale de vârstă.”

Marc Damie vede lucrurile diferit. El este profesor de informatică și purtător de cuvânt al organizației ctrl+alt+reclaim, o mișcare fondată de adolescenți și tineri adulți care, potrivit propriei descrieri, militează pentru echitate tehnologică și drepturi digitale. Damie subliniază că, deocamdată, nu este deloc clar cum ar funcționa aplicațiile de verificare a vârstei sau identitățile digitale și cât de sigure ar fi datele personale implicate: „Suntem de acord că există o problemă. Rețelele sociale provoacă probleme psihice”, spune Damie. Însă, în propunerile actuale, el vede mai degrabă politică simbolică decât o soluție reală: „Astfel de interdicții se întorc împotriva noastră.”

Expert: Interdicțiile nu rezolvă „problemele structurale”

„Problemele structurale” ale platformelor de social media rămân neschimbate prin introducerea unor limite de vârstă, spune Damie. Ca exemple, el menționează funcția de autoplay, prin care utilizatorii sunt expuși unei bucle nesfârșite de conținut audio și video fără să îl fi solicitat, precum și fluxul aparent infinit de videoclipuri și postări pe care îl poți derula pe platforme. „Dependența nu se oprește la 15 sau 16 ani”, subliniază Damie.

Richter este de acord că cercetarea nu a avansat suficient pentru a permite stabilirea clară a unei limite de vârstă: „Unele dintre riscurile potențiale țin în mod specific de efectele comparațiilor sociale, care afectează în special fetele aflate în perioada adolescenței.” Acest lucru ar putea justifica și limite de vârstă mai ridicate.

Doar UE poate obliga platformele online la schimbări sistematice

Uniunea Europeană s‑a pronunțat în favoarea unei vârste minime pentru utilizarea rețelelor sociale. În același timp, a avertizat statele membre că legislația națională nu trebuie să contravină Digital Services Act (DSA). Directiva europeană privind serviciile digitale obligă companiile tehnologice să reducă riscurile asociate algoritmilor și impactului asupra minorilor.

„DSA și Comisia Europeană sunt singurele entități care pot impune obligații suplimentare platformelor foarte mari”, a declarat pentru jurnaliști Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei pentru tehnologie.

Statele membre sunt, însă, frustrate de Bruxelles, spune expertul Bruegel Richter. Ele nu cred că UE este capabilă să își aplice efectiv legislația în raport cu companiile tehnologice străine, în special cele din SUA: „DSA obligă marile platforme online să își modifice algoritmii și designul astfel încât să reducă riscurile sistemice, inclusiv pentru minori.”

În plus, furnizorii ar trebui să pună la dispoziția cercetătorilor date relevante pentru a permite investigații independente privind riscurile, explică Richter: „În practică însă, acest lucru nu s‑a întâmplat într-un mod semnificativ. De aceea, propunerile mai restrictive, inclusiv interdicțiile de folosire a rețelelor sociale, au primit mai mult sprijin.”

Industria tech vorbește despre cenzură

La începutul acestei săptămâni, Elon Musk, proprietarul platformei X, l‑a numit pe premierul Spaniei „tiran și trădător al poporului spaniol”, după ce acesta și‑a anunțat planurile de a interzice copiilor accesul la rețelele sociale.

Musk, dar și fondatorul Facebook și CEO‑ul Meta, Mark Zuckerberg, au încercat în trecut să prezinte reglementările europene ca un pretext pentru restrângerea libertății de exprimare online.

Activistul digital Damie consideră, în schimb, că a venit momentul ca țările UE să investească împreună în alternative europene la platformele actuale de social media, pentru a sparge dominația extraeuropeană din domeniu. În prezent, o viață digitală fără acestea este greu de conceput: „Suntem ostaticii marilor companii americane.”