Vicepreședintele SUA, JD Vance, în vizită la Orbán

Pe 12 aprilie, în Ungaria au loc alegeri parlamentare. În ultimii 16 ani, scrutinul a fost, de cele mai multe ori, lipsit de suspans, pentru că nimeni nu a reușit să amenințe cu adevărat poziția lui Viktor Orbán și a partidului său populist de dreapta, Fidesz.

De această dată, însă, situația este diferită. Orbán speră că vizita vicepreședintelui american JD Vance, sosit la Budapesta marți, 7 aprilie 2026, îi va întări șansele electorale, în condițiile în care sondajele arată că premierul riscă să piardă scrutinul de duminica viitoare.

O problemă majoră pentru șeful guvernului de la Budapesta este stagnarea economiei, dar și creșterea accentuată a costului vieții, care alimentează nemulțumirea față de executiv. De această stare de spirit profită principalul său rival, Péter Magyar.

Este foarte probabil ca Vance să îi transmită gazdei sale și sprijinul președintelui american Donald Trump, cu care Orbán întreține de mult timp relații apropiate. Observatorii se îndoiesc însă că această apariție comună va fi decisivă pentru rezultatul alegerilor.

Trump își dorește victoria lui Orbán

În martie anul acesta, Donald Trump și-a exprimat deschis susținerea pentru premierul maghiar. "Are aprobarea mea deplină și totală. Sper că va câștiga alegerile, ba chiar detașat", a afirmat Trump într-un mesaj video adresat unei conferințe desfășurate la Budapesta, la care a participat și Viktor Orbán. Șeful Casei Albe l-a descris atunci pe premierul Ungariei drept un "lider puternic".

De altfel, după revenirea lui Trump la Președinția Statelor Unite, contactele cu Orbán s-au intensificat. În martie 2024, premierul maghiar l-a vizitat de două ori pe Trump la reședința sa din Mar-a-Lago, în Florida. Cu prima ocazie, Orbán îl lăuda pe republican drept un "președinte al păcii", care ar urma să pună capăt rapid războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Câteva luni mai târziu, în iulie 2024, la doar o săptămână după o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin, Orbán a mers din nou la Trump. Vizita a coincis cu începutul Președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene deținute atunci de Ungaria. Și de această dată, premierul l-a prezentat pe Trump drept un făuritor al păcii.

Orbán rămâne un aliat de nădejde al lui Trump

Totuși, în noiembrie anul trecut, a apărut și o notă de tensiune în relația dintre cei doi. Potrivit unor relatări din presa apropiată Guvernului de la Budapesta, după o vizită în Statele Unite, Orbán le-ar fi spus membrilor delegației sale că Ungaria ar putea conta, în cazul unui "atac speculativ sau politic" venit din exterior, pe "un scut financiar american".

Câteva zile mai târziu, Orbán a declarat într-un interviu că speră să primească din Statele Unite între 10 și 20 de miliarde de dolari sau euro. Trump a negat ulterior că i-ar fi promis o asemenea sumă. "Nu, nu i-am promis asta, dar sigur a cerut", a spus șeful administrației americane pentru publicația Politico.

Cu toate acestea, premierul maghiar a continuat să se prezinte drept un susținător fidel al președintelui american. Orbán a fost, de altfel, singurul șef de guvern din Uniunea Europeană care a participat, ca membru cu drepturi depline, la prima reuniune a controversatului "Consiliu al Păcii" creat de Trump.

Cine este Viktor Orbán

Născut în 1963, la Székesfehérvár, Orbán a studiat dreptul la Budapesta și la Oxford. În 1988, a fondat împreună cu mai mulți colegi Fidesz, Alianța Tinerilor Democrați. La început, formațiunea avea un ton combativ, pro-occidental, radical-liberal și anticomunist. Era însă o ofertă politică pentru care republica ungară aflată la început de drum oferea prea puțin spațiu.

În 1993, Orbán a mutat Fidesz spre dreapta, pentru a câștiga electoratul burghezo-conservator, într-o mișcare pe care observatorii au văzut-o ca pe un prim semn al flexibilității sale strategice.

În 1998, la doar 35 de ani, Orbán devenea șef al Guvernului. Coaliția sa a frânat privatizările în sectoarele strategice, a atras investitori și a împins înainte proiecte de infrastructură, într-un amestec de modernizare și protecționism. Șomajul a scăzut, iar industria auto a devenit un sector-cheie al economiei, Germania contribuind cu principalul grup de investitori.

Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, în plan intern, Orbán a dorit să ducă țara într-o direcție economică "neortodoxă, dar coerentă în logica ei internă".

În plan fiscal, notează FAZ, accentul a căzut pe echilibru, în materie de taxe pe atractivitate, iar în politica structurală pe control și orientare. Cota unică de 15 la sută pentru veniturile din muncă avantajează în special veniturile medii și mari.

Deducerile generoase pentru copii și creditele cu dobânzi reduse transformă sprijinul acordat familiilor într-un motor de stimulare economică. În 2017, impozitul pe profit a fost redus la nouă la sută, cel mai mic nivel din întreaga Uniune Europeană.

Cu subvenții, terenuri și autorizații accelerate, guvernul atrage marile companii. Toate acestea i-au adus lui Orbán un plus de susținere în rândul electoratului.

Pe de altă parte, potrivit cotidianului elvețian Neue Zürcher Zeitung, o mare parte a populației "a trecut multă vreme cu vederea îmbogățirea evidentă a cercului apropiat premierului, atâta timp cât și propriul nivel de trai era în creștere".

"Or, această formulă, care a funcționat ani la rând, a început în ultimii ani să se gripeze. Una dintre marile probleme este inflația extrem de ridicată, pe care oamenii o resimt zilnic la cumpărături, mai ales din cauza scumpirii puternice a produselor de bază. Din 2019, în Ungaria, prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 80 la sută", notează publicaţia din Elveţia.