Siguranța jurnaliștilor moldoveni pe agenda C.E.

Evenimentul a avut drept scop identificarea modalităților de prevenire a amenințărilor, presiunii și atacurilor împotriva jurnaliștilor, în cadrul campaniei „Jurnaliștii contează” a Consiliului Europei.  

Organizată sub auspiciile Președinției moldovenești a Comitetului de Miniștri și ca parte a Noului Pact Democratic pentru Europa, evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, experți internaționali, profesioniști din domeniul juridic, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului, pentru a discuta modalități de prevenire a amenințărilor, presiunilor și atacurilor împotriva jurnaliștilor și a libertății mass-media, precum și pentru a consolida siguranța jurnaliștilor și jurnalismul de calitate. 

„Atacurile nu apar întâmplător” 

În deschiderea evenimentului, ministrul Culturii al Republicii Moldova, Cristian Jardan, a anunțat că, în zilele următoare, ministerul va semna, împreună cu Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală, un plan național de acțiune privind siguranța jurnaliștilor pentru perioada 2026–2027. 

„Discuția despre siguranța jurnaliștilor este o discuție despre calitatea democrației, despre funcționarea instituțiilor și despre capacitatea societății de a distinge între fapte, manipulare și propagandă”, a spus el. 

Ministrul a atras atenția că presiunile la adresa presei sunt coordonate și urmăresc anumite obiective. „Atacurile nu apar întâmplător. Ele urmăresc un rezultat foarte clar: slăbirea încrederii publice, compromiterea surselor credibile de informare și împingerea societății într-o stare de tensiune permanentă. Într-un asemenea climat, cetățeanului îi este tot mai greu să distingă între informație, manipulare și propagandă”. 

Jardan s-a referit și la contextul regional, menționând că Republica Moldova se confruntă de mai mulți ani cu dezinformare sistematică, pe care el a descris-o ca pe un război de tip nou dus de Kremlin, fără agresiune militară, dar cu falsuri și manipulări. A menționat și cazul Ucrainei, unde manipularea informațională a mers în paralel cu agresiunea militară. 

Parlamentul vine cu legi noi și cu angajamentul de a urmări implementarea 

Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Media, a Parlamentului de la Chișinău a prezentat acțiunile întreprinse de Parlament în domeniul siguranței presei. 

Deputata a menționat trei direcții principale de acțiune. Prima este întărirea cadrului legislativ: „Legislația nu este doar un instrument tehnic. Legislația reflectă valorile noastre și, atunci când suntem o țară care accede la Uniunea Europeană, acțiunile noastre în cadrul legislativ trebuie să reflecte valorile fundamentale la care ținem.” Amendamentele adoptate în ultimele două legislaturi au vizat transparența proprietății media, independența Consiliului Audiovizualului și protecția jurnaliștilor. 

A doua direcție este monitorizarea implementării. Nicolaescu-Onofrei a transmis un mesaj către Guvern: „Vă asigurăm că o să monitorizăm cu foarte multă seriozitate cum va avea loc implementarea planului de acțiuni. Vom folosi instrumentele de control parlamentar pentru a face o evaluare regulată a situației, pentru a solicita rapoarte de la autoritățile competente și pentru a organiza audieri parlamentare pe subiecte relevante”. 

A treia direcție este reacția promptă la abuzuri. „Este important să acționăm cu toții împreună atunci când sunt raportate atacuri la siguranța jurnaliștilor”, a spus ea. Nicolaescu-Onofrei a menționat și înregistrarea unui nou proiect de lege privind mass-media, menit să modernizeze cadrul legal în domeniu. 

Jurnaliștii moldoveni sub presiune 

Viorica Tătaru, jurnalistă la postul de televiziune TV8, a descris situația cu care se confruntă jurnaliștii moldoveni în teren și în mediul online. „Nu ne simțim în siguranță nici în mediul online, pentru că suntem hărțuiți. Campanii de ură, de hărțuire online, tot felul de mesaje, tot felul de amenințări. Dar și în teren nu este simplu. Avem parte de violență fizică, verbală, amenințări. Este foarte greu să ne facem munca”, a spus ea. Tătaru a recunoscut că presiunile acumulate duc la epuizare. „De multe ori mă gândesc să las mâinile în jos, să renunț.” Ceea ce o menține activă în profesie este conștientizarea consecințelor pe care le poate avea dezinformarea necombătută. „În următoarea clipă îmi amintesc despre experiența din Ucraina. Îmi amintesc cât de grav a ajuns să fie acolo totul, anume din cauza propagandei și a dezinformării. Oamenii au căzut în această plasă și totul a dus până la declanșarea unui război. De aceea, încercăm să luptăm cu acest fenomen cât este posibil”. 

Tătaru a semnalat și o schimbare în relația jurnaliștilor cu instituțiile statului. „Dacă anterior depuneam plângeri pentru comportamentul poliției, pentru că ni se interzicea să filmăm în anumite locuri, acum suntem nevoiți să apelăm la ajutorul poliției atunci când suntem în teren”. Ea a cerut mai mult sprijin din partea instituțiilor, recunoscând totodată că situația s-a îmbunătățit față de anii anteriori. 

Consiliul Europei: „A proteja jurnaliștii înseamnă a proteja democrația” 

Roberto Olla, șeful Departamentului pentru Instituții Democratice și Libertăți din cadrul Consiliului Europei, a prezentat cadrul mai larg al campaniei și obiectivele etapei de prevenire. 

Punctul central al intervenției sale a fost legătura dintre siguranța jurnaliștilor și calitatea informației publice. „Există o legătură directă între siguranța jurnaliștilor și calitatea jurnalismului. Atunci când jurnaliștii își pot exercita profesia în mod liber, crește capacitatea lor de a produce informații de calitate. Iar informațiile de calitate înseamnă că oamenii au încredere în mediul informațional și iau decizii în cunoștință de cauză.” 

Olla a subliniat că intimidarea jurnaliștilor nu afectează doar presa, ci slăbește dezbaterea democratică și face instituțiile publice mai vulnerabile la manipulare. „A proteja jurnaliștii înseamnă a proteja procesele democratice”, a spus el, adăugând că acest lucru este valabil cu precădere în perioadele electorale. 

El a apreciat adoptarea recentă de către Moldova a unui plan de acțiuni în domeniul siguranței jurnaliștilor și a notat că fiecare președinție a Consiliului Europei, începând cu 2023, a plasat siguranța jurnaliștilor în centrul priorităților sale. 

Jurnalismul sub presiune 

Conform raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor, libertatea presei în Europa rămâne sub o presiune constantă din partea diverselor amenințări, inclusiv atacuri fizice, intimidare și abuz judiciar. În 2025, 344 de avertismente au fost publicate pe platformă. 

Astfel, în cadrul evenimentului a fost prezentată și dimensiunea dedicată tinerilor a campaniei „ Jurnaliștii contează”, care urmărește implicarea acestora ca cetățeni informați și participanți activi în eforturile de prevenție. Primul pas va fi lansarea proiectului „Tinerii în fața discriminării – de ce contează jurnaliștii”, realizat în cooperare cu Departamentul de Tineret al Consiliului Europei, în contextul viitoarei Președinții a Comitetului de Miniștri. Inițiativa își propune să ajute tinerii să înțeleagă și să abordeze legăturile dintre dezinformare, siguranța jurnaliștilor, libertatea de exprimare și reziliența democratică și va include un apel pentru granturi destinate proiectelor de tineret.