SIPRI: Cheltuieli record pentru înarmare

Cheltuielile de înarmare la nivel global au crescut în 2025, pentru al 11-lea an consecutiv. Guvernele au cheltuit în total echivalentul a 2.470 de miliarde de dolari pe nave, avioane, rachete şi alte tipuri de armament, potrivit noilor date prezentate de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Acesta este cel mai ridicat nivel al cheltuielilor militare înregistrat vreodată.

"Aceasta spune multe despre reacţiile statelor la războaiele în curs, tensiunile şi incertitudinile geopolitice", a explicat Xiao Liang, cercetător în cadrul programului SIPRI pentru cheltuieli militare şi producţie de armament. Luptele au continuat în 2025 în Ucraina şi Gaza, în vreme ce conflicte de genul celui din Sudan au amplificat instabilitatea la nivel global. "În condiţiile în care toate aceste crize sunt încă în curs şi planurile multor ţări de înarmare pe termen lung se află în plină desfăşurare, este posibil ca această tendinţă să continue şi în 2026 şi în anii ce vor urma", a adăugat expertul.

Europa a contribuit masiv în 2025 la creşterea cheltuielilor de înarmare la nivel global. Acolo cheltuielile militare au crescut cu 14 la sută, comparativ cu anul precedent, însumând 864 de miliarde de dolari. Invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a schimbat percepţia ţărilor europene vizând propria securitate. Numeroase guverne europene se tem că Rusia ar putea deveni o ameninţare şi pentru ele, şi ca reacţie, state europene, mai ales cele care sunt membre NATO, îşi măresc cheltuielile de apărare în scopul întăririi armatelor proprii şi descurajării unei eventuale agresiuni.

"Acesta este cu siguranţă principalul motiv", a explicat Xiao Liang. "În ultimii ani am constatat că banii cheltuiţi de Rusia şi de Ucraina pe înarmare au fost principalul factor de creştere în Europa. Şi în 2025 cheltuielile lor au crescut. Dar în privinţa cheltuielilor totale accentul s-a mutat mai mult în direcţia ţărilor din Europa Centrală şi de Vest, fiindcă militarizarea şi planurile lor de cheltuieli încep să se materializeze. Anul trecut ele au reprezentat cea mai mare creştere anuală înregistrată de la încetarea războiului rece". Bugetul apărării a crescut în Spania cu 50%, în Polonia cu 23% şi în Italia cu 20%.

Germania şi-a schimbat regulile bugetare pentru a-şi finanţa înarmarea

Dintre ţările europene, Germania a cheltuit cel mai mult pe înarmare în 2025. Bugetul pentru înarmare a crescut cu 24%, însumând 114 miliarde de dolari. Astfel, la acest capitol, Germania se clasează pe locul patru în lume. Pentru prima dată după anul 1990, cheltuielile militare ale ţării au ajuns la 2,3 % din PIB, depăşind pragul minim de 2%, cerut de NATO. Pentru a putea susţine asta financiar, Parlamentul german şi-a modificat regulile bugetare în 2025. Cheltuielile militare ce depăşesc 1% din PIB sunt acum exonerate de la frâna datoriilor iar guvernul are voie să contracteze noi datorii pentru finanţarea planurilor de înarmare.

"Dar eu nu cred că în Germania capacităţile militare cresc la fel de rapid pe cât sugerează cifrele vizând înarmarea", a afirmat Liang. "Totuşi, cred că pe termen lung Germania va deveni mai puternică şi mai independentă din punct de vedere militar".

Dincolo de războiul Rusiei în Ucraina, creşterea cheltuielilor de înarmare în Germania reflectă şi o incertitudine legată de viitorul garanţiilor de securitate oferite de SUA. La fel ca şi alţi aliaţi din NATO, Germania vrea să-şi reducă dependenţa de SUA, mai ales după ce preşedintele Donald Trump a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării viabilitatea alianţei.

De ce s-au diminuat în 2025 cheltuielile de înarmare ale SUA

SUA au cheltuit în 2025 "doar" 954 de miliarde de dolari pe înarmare, cu 7,5% mai puţin decât în anul anterior. Principalul motiv se datorează faptului că Congresul american nu a aprobat noi ajutoare militare destinate Ucrainei, spre deosebire de ce s-a întâmplat în cei trei ani anteriori. SIPRI consideră astfel de ajutoare ca făcând parte din cheltuielile militare ale statului donator.

"Dar acea tendinţă s-a schimbat deja", a explicat Liang. "Noul buget pe 2026, aprobat deja de Congres, semnalează o creştere consistentă. În condiţiile războiului din Orientul Mijlociu şi a tensiunilor crescânde din Asia, tendinţa reducerii cheltuielilor va avea probabil o viaţă scurtă". Potrivit Pentagonului, în 2026 doar primele şase zile ale războiului împotriva Iranului au costat contribuabilul american 11,3 miliarde de dolari.

Chiar şi în 2025 SUA au investit masiv în arme nucleare şi convenţionale, cu obiectivul de a-şi menţine dominaţia militară şi a descuraja China în regiunea Indo-Pacifică. Acesta este de altfel un obiectiv-cheie al strategiei naţionale de securitate a SUA.

SUA s-au clasat şi în 2025 pe primul loc în materie de cheltuieli militare, acoperind aproximativ o treime din totalul lor la nivel mondial. Dar acest procentaj scade continuu începând din 2020.

"Asta nu înseamnă însă că principalul cheltuitor dă înapoi", a afirmat Liang, "ci arată o creştere a bugetelor apărării în altă parte, mai ales în ţări considerate puteri regionale".

Unii susţin că un echilibru militar distribuit mai uniform ar putea face lumea mai sigură. Dar Liang nu este de acord. "Asta înseamnă doar mai multe arme. O nouă cursă a înarmărilor reduce încrederea şi măreşte riscul unor calcule greşite" - şi asta face lumea mai periculoasă.

China pe locul doi în materie de cheltuieli de înarmare. Ţara şi-a majorat bugetul înarmării de la an la an în ultimii 31 de ani. Aceasta este cea mai îndelungată perioadă de timp înregistrată vreodată de SIPRI. În 2025 cheltuielile au crescut în ţara asiatică cu 7,4%, pe fundalul ambiţiosului plan de moderinzare a armatei până în 2035. Anul trecut China a testat prototipuri de avioane de luptă de a şasea generaţie şi s-a apropiat de obiectivul de a se dota cu bombardiere invizibile H-20 de fabricaţie proprie.

Întărirea armatei chineze are consecinţe majore în plan regional, a afirmat Liang. "Modernizarea militară a Chinei şi tensiunile cu vecinii ei au provocat de multă vreme o creştere a cheltuielilor militare în regiune, mai ales în ţări cum ar fi Japonia, Taiwan şi Filipine", a declarat el. "Dar în 2025 asta a avut a face şi cu schimbarea strategiei de apărare a unor aliaţi ai SUA. Ţări cum ar fi Australia, Japonia şi Taiwan se confruntă cu presiuni crescânde în direcţia creşterii cheltuielilor de apărare pentru a deveni mai independente".

Cheltuielile de înarmare ale Japoniei au însumat 62,2 de miliarde de dolari în 2025, cu 9,7% mai mult decât în 2024. Creşterea reflectă avansarea planului de apărare lansat în 2022, adoptat din pricina îngrijorărilor de securitate legate de China şi Coreea de Nord. Dezvoltarea programelor de rachete şi drone semnalează o schimbare majoră, Japonia fiind pe cale de a deveni unul din cei mai mari investitori în propria apărare la nivel global.

În 2025 India s-a clasat pe locul cinci la cheltuielile militare. Bugetul apărării a crescut acolo cu 8,9%, însumând 92.1 miliarde de dolari. Principala cauză o reprezintă tensiunile cu China. Dar acesta nu a fost singurul factor, a precizat Liang. "În 2025 a existat şi un război între India şi Pakistan. Acela a fost un factor important şi indienii au investit masiv în domeniile aerospaţial şi în drone, care au fost masiv folosite în acel conflict."

Costurile mai ample ale militarizării

Cheltuielile de înarmare ale unei ţări văzute ca parte a economiei sale - adesea denumite povara militară - arată cât de mult din averea unei societăţi este direcţionată spre apărare în dauna altor domenii. Este una din modalităţile cele mai clare de a compara costul economic real al cheltuielilor militare între diversele ţări.

Se estimează că această povară a crescut la 2,5% din PIB-ul global în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2009. Aceasta înseamnă nu doar că guvernele cheltuie mai mult în termeni absoluţi ci arată că alocă armatei un procentaj mai mare din performanţa lor economică.

Această schimbare are consecinţe dincolo de politica de securitate. "Aceasta va afecta alte arii ale cheltuielilor publice", a afirmat Liang. "Guvernele vor reduce probabil cheltuielile sociale sau ajutoarele de dezvoltare. Aşadar, nu este vorba doar de războaie şi de armament. Efectele vor fi resimţite puternic în rândul societăţilor.