Spotmedia: Murim de cald în București!

Cu toate acestea, timp de zeci de ani, răspunsul autorităților la caniculă s-a rezumat, în mare parte, la câteva corturi în care trecătorilor li se lua tensiunea și li se ofereau sticle cu apă.

Acum, Primăria Capitalei încearcă, în sfârșit, o altă abordare: o rețea de adăposturi climatice în care oamenii să se poată refugia în timpulvalurilor de căldură.

Este un prim pas necesar. Dar nu va fi suficient dacă nu va fi urmat și de măsuri care să facă orașul însuși mai răcoros și mai ușor de traversat în zilele caniculare.

Vorbim astăzi, pe larg, despre ce fac și, mai ales, despre ce nu fac încă autoritățile din București pentru a ne proteja de un pericol care ucide deja și care, avertizează cercetătorii, va deveni tot mai mare în deceniile următoare.

Primul lucru pe care îl arată autorii studiului – climatologii Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu, împreună cu sociologul Irina Zamfirescu – este că Bucureștiul devine tot mai fierbinte. 

Temperaturile medii cresc constant, iar orașul va avea, în fiecare vară, tot mai multe zile caniculare și tot mai multe nopți tropicale, în care temperatura nu coboară sub 20 de grade Celsius. Potrivit autorilor, această tendință va continua chiar și în cele mai optimiste scenarii climatice.

Paradoxal, Bucureștiul nu este nici pe departe cea mai caldă capitală din Europa. În clasamentul realizat de autorii studiului, ocupă locul al nouălea, după Atena, Madrid, Roma, Tirana, Skopje, Lisabona, Belgrad și Istanbul.

În multe dintre aceste orașe, valurile de căldură provoacă mai multe decese decât în București. Și, totuși, dacă vorbim despre mortalitatea totală asociată temperaturilor ridicate – nu doar în timpul episoadelor extreme de caniculă, ci pe întreaga perioadă caldă – Bucureștiul a înregistrat cea mai ridicată rată dintre toate orașele analizate.

Explicația este că Bucureștiul se răcește mult mai greu decât multe alte orașe europene. Asfaltul și betonul acumulează căldură în timpul zilei și continuă să o degaje ore întregi după apus. Crește numărul nopților în care temperaturile nu mai scad sub 20 de grade Celsius.

Iar organismul uman are astfel tot mai puțin timp să se răcorească și să se refacă înaintea unei noi zile toride.

La acest fenomen contribuie decisiv modul în care s-a construit orașul în ultimele decenii.

În multe cartiere, spațiile verzi au fost reduse, în favoarea ansamblurilor de blocuri și a parcărilor. Traficul auto intens amplifică, la rândul lui, încălzirea orașului.

Exemplele sunt ușor de observat și în București. În cartiere precum Metalurgiei Residence sau în noile ansambluri construite în zona Grozăvești, spațiile verzi sunt considerabil mai puține decât în cartierele ridicate înainte de 1990.

Rezultatul este apariția așa-numitelor insule de căldură urbană – zone în care temperatura poate fi cu până la 5-6 grade Celsius mai mare decât în cartierele învecinate.

Ce fac autoritățile

Toate cele 6 primării de sector au amenajat, în această perioadă, puncte de hidratare și de prim ajutor pentru zilele caniculare.

Primăria Sectorului 6 are – încă din anii trecuți – 11 dispozitive numite „perdele de apă”, care pulverizează vapori pentru a răcori trecătorii.

Primăria Capitalei a centralizat aceste informații și le-a publicat într-o postare pe Facebook.

Dacă vreți să identificați rapid cea mai apropiată cișmea sau cel mai apropiat punct de prim ajutor de pe traseul vostru, merită consultate și paginile de Facebook ale primăriilor de sector. La momentul documentării acestui articol, toate cele șase publicaseră informațiile necesare.

Tot Primăria Capitalei anunță că va pune în funcțiune o rețea de 70 de adăposturi climatice.

Ce sunt adăposturile climatice

Rețeaua de adăposturi climatice apare după ce, în aprilie 2026, Consiliul General al Municipiului București a adoptat un proiect dedicat acestui tip de infrastructură urbană.

Inițiativa le-a aparținut consilierilor generali USR Bogdan Sabo și Gabriela Dinu și a devenit Hotărârea Consiliului General nr. 160/2 aprilie 2026.

Hotărârea prevede două categorii de adăposturi climatice: interioare și exterioare.

Cele interioare vor funcționa în instituții și spații care aderă la proiect – biblioteci, muzee, teatre, piețe, farmacii, librării, bănci sau lăcașe de cult. Acestea trebuie să ofere temperatură controlată, apă potabilă, locuri de odihnă, acces la toaletă, trusă de prim ajutor și posibilitatea solicitării rapide a serviciilor medicale, dacă este nevoie. Prioritate vor avea persoanele vulnerabile.

Adăposturile climatice exterioare vor fi amenajate în parcuri, grădini, piațete sau curți ale unor instituții publice cu suprafața de cel puțin 50 de metri pătrați. Aceste spații trebuie să ofere umbră și să fie dotate cu fântâni arteziene și/sau sisteme de pulverizare a apei, astfel încât oamenii să se poată răcori în timpul episoadelor de caniculă.

În acest an, Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Capitalei va monitoriza funcționarea rețelei și va prezenta Consiliului General, în luna noiembrie, un raport privind rezultatele proiectului.

În acest fel, pentru sezonul rece și apoi pentru verile viitoare, programul va putea fi îmbunătățit.

Ce îi lipsește încă Bucureștiului

Oamenii n-ar trebui să fie obligați să caute, din câteva sute în câteva sute de metri, un loc în care să se adăpostească de căldură.

Un oraș adaptat caniculei este unul în care poți merge pe jos fără să fii expus permanent soarelui.

De protecție împotriva căldurii au nevoie, înainte de toate, pietonii. Or, în prezent, după cum arată și studiul „Bucureștiul sub caniculă”, capitala noastră nu le oferă condiții decente de deplasare în multe zone.

Gândiți-vă că ieșiți de la metrou, în Piața Romană, la orele prânzului. Până să ajungeți la umbra unui arbore, aveți de traversat o distanță considerabilă prin soare.

La fel se întâmplă pe Șoseaua Pantelimon, în Sectorul 2, sau pe Șoseaua Chitilei, în Sectorul 1, unde, pe multe porțiuni, trotuarele sunt complet expuse radiației solare.

Mult mai util ar fi ca primăriile să creeze culoare continue de umbră pe trotuare, prin plantări de arbori și aliniamente stradale verzi – cum sunt, spre exemplu, cele de pe Strada Baba Novac din Sectorul 3 - astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să caute permanent un refugiu.

O soluție de umbrire este necesară și în multe dintre locurile în care pietonii așteaptă să traverseze strada sau transportul public.

La fel de utilă ar fi o hartă interactivă, care să le arate bucureștenilor toate resursele disponibile în timpul caniculei – de la cișmele și puncte de prim ajutor până la adăposturile climatice – indiferent de sectorul în care se află.

Pe termen lung, Capitala are nevoie de mai multe spații verzi, gândite nu doar ca locuri de recreere, ci și ca infrastructură care reduce temperatura orașului și diminuează efectul insulelor de căldură urbană.

La fel de important este ca Bucureștiul să înceapă să își gestioneze profesionist puținul patrimoniul verde pe care îl are. Un Registru Verde funcțional ar permite inventarierea arborilor și a spațiilor verzi, monitorizarea stării acestora și extinderea lor acolo unde orașul are cea mai mare nevoie de umbră.

De folos ar fi și proiectul propus de consilierii generali USR privind transformarea stațiilor STB, multe dintre ele devenite adevărate cuptoare în timpul verii, în spații care să ofere umbră și protecție împotriva temperaturilor extreme.

Citiți articolul integral AICI.