Studiu: Germanii au temeri mai mici în 2025

Lipsiți de curaj, ezitanți și foarte precauți. În plus, extrem de preocupați de siguranță și cu o bună doză de reținere sau chiar teamă față de viitor. Cam așa ceva își imaginează lumea când aude despre conceptul de ”German Angst”. De altfel, cele mai numeroase studii despre frică sunt realizate în Germania.

Unul dintre acestea se numește ”Temerile germanilor 2025” și vine de la centrul de informare al companiei de asigurări R+V. Instituția a analizat pentru a 34-a oară în detaliu îngrijorările populației germane. Rezultatul surprinzător al noului raport, realizat în baza unui sondaj la care au participat 2400 de persoane, arată că temerile germanilor scad, în pofida crizelor mondiale suprapuse și a unei situații economice tensionate.

Politoloaga și profesoara Isabelle Borucki, de la Universitatea Philipps din Marburg, a fost expertă-consultantă în echipa care realizat cercetarea și a analizat pentru DW paradoxul care ”poate însemna un fel de răsuflare ușurată după mulți ani de crize. În plus”, observă Borucki, ”în prezent, atenția oamenilor se îndreaptă mai puțin către temerile legate de viitor și mai degrabă către aici și acum. Desigur, fricile privind situația economică sau costurile de trai rămân ridicate, dar oamenii nu se mai simt la fel de afectați ca înainte”.

Printre primele patru temeri se află trei legate de bani

Majoritatea germanilor continuă să fie îngrijorați că nu le mai ajung banii, din cauza prețurilor mai mari la supermarket, la benzinărie sau la factura de curent. Ca și anul trecut (și pentru a 15-a oară în istoria studiului), frica de creșterea costurilor de trai ocupă primul loc în ierarhia temerilor, inflația rămânând sperietoarea supremă a germanilor.

Printre cele mai mari patru temeri, alte două subiecte monetare le provoacă multor germani nopți nedormite: teama că se vor majora taxele și se vor reduce serviciile sociale, dar și cea că prețurile locuințelor vor deveni inaccesibile.

”Subiectul costurilor locative este deosebit de delicat, în special nivelul chiriilor, dar și cheltuielile auxiliare pentru locuință, precum încălzirea și electricitatea. Și nu se întrezărește prea multă relaxare”, comentează Borucki.

În viitoarele campanii electorale, locuințele accesibile ar putea deveni tema numărul unu pe agenda politicor sociale. ”Este esențial ca oamenii să vadă progrese vizibile în ceea ce privește locuințele sociale, accelerarea procedurilor de autorizare și, în general, posibilitatea de a obține mai multă proprietate accesibilă”.

Migrația continuă să provoace multora teamă, mai ales în est

Între temerile financiare s-a insinuat și frica de o supraîncărcare a statului din cauza refugiaților, în special în estul Germaniei. Totuși, numărul cererilor de azil a scăzut în prima jumătate a anului 2025 la sub 73.000, cu aproape 50 la sută mai puține față de anul precedent. A contribuit la aceasta legislația privind azilul înăsprită deja de precedenta guvernare ”semafor”, formată din SPD, Verzi și FDP. Între timp, guvern format din creștin-democrați și social-democrați controlează mai strict granițele.

Politoloaga de la Marburg nu crede însă că este vorba atât despre o politică coerentă privind imigrația și despre măsurile concrete, ci ”despre identitatea societală, despre întrebarea ce înseamnă de fapt o conviețuire culturală și ce se înțelege prin apartenență. Iar tema refugiaților este practic suprapusă peste aceasta”.

Este un subiect care, subliniază Borucki, ”poate fi ușor instrumentalizat și este instrumentalizat politic prin narațiuni populiste de dreapta sau de extremă dreapta”. Frica, amintește Borucki, este un sentiment fundamental, existențial. ”Prin urmare, aici ne aflăm pe un plan emoțional și mai puțin pe unul bazat pe fapte”.

Nemulțumirea față de politicieni rămâne încă mare

Doar un lucru îi îngrijorează pe germani mai mult decât anul trecut: faptul că, la nivel mondial, conducătorii autoritari devin tot mai puternici. A contribuit la aceasta, cu siguranță, și revenirea la Casa Albă a președintelui american Donald Trump.

Temerile legate de conducătorii autoritari și, în special, de politica lui Trump ocupă locurile 5 și 6 în sinteza statistică a sondajului. Dacă politicienii din guvern și opoziție ar fi evaluați ca la școală de populația Germaniei ar trece clasa doar la limită, cu o medie doar ”satisfăcătoare” (3,8 în sistemul german de notare). Este totuși o ușoară îmbunătățire față de anul trecut, când media a fost 4.

”Nu este un motiv de sărbătoare, pentru că, în continuare, mai mult de jumătate din populație îi acordă doar calificativul suficient. Asta arată în continuare o nemulțumire profundă. Politica primește, astfel, un fel de avertisment serios”, remarcă Borucki. ”În momentul de față, încrederea că guvernul condus de Merz va ghida populația profesionist și eficient prin crize nu este vizibilă. Prin urmare, este important să se construiască încredere”.

Teama de schimbările climatice a pierdut din forță

Pentru tinerii între 14 și 19 ani, teama de schimbările climatice se numără printre primele trei temeri. Dar, în ansamblu, îngrijorările legate de catastrofele naturale și de modificările climei s-au diminuat semnificativ. Rezultatele studiului le plasează pe pozițiile 15 și 16, în ciuda creșterii la nivel mondial a numărului de dezastre naturale, inundații, incendii de pădure și secete. Totuși, în campania electorală federală, protecția climei a jucat doar un rol secundar și nici nu are neapărat prioritate pentru noul guvern.

Tema mediului a fost împinsă de pe agenda politică a Germaniei și a pierdut din forța de mobilizare și pentru că Verzii nu mai fac parte din guvern, constată Borucki. Însă acest lucru s-ar putea schimba rapid prin evenimente precum inundațiile din valea Ahr din 2021.

Și mai surprinzător este faptul că scindarea adesea invocată a societății și polarizarea nu le mai inspiră germanilor atât de multă teamă. Valoarea a scăzut cu nouă puncte procentuale față de anul precedent, cel mai semnificativ decalaj dintre spaimele sociale măsurate.

Scindarea pare să fi devenit parte a cotidianului, explică Isabelle Borucki: ”Oamenii s-au obișnuit cu o stare de criză și s-a instalat o saturație de conflicte. A apărut, așadar, un anumit grad de oboseală față de divizare, astfel încât scindările sunt acceptate și asumate ca o condiție permanentă”.