Ungurii din Ucraina: între fronturi

La prima vedere, satul pare cu totul normal în această zi de primăvară strălucitoare. Gospodării îngrijite mărginesc strada principală. La o privire mai atentă însă, multe par abandonate. Puțini oameni se află pe drumuri, mai ales aproape nici un bărbat de vârstă activă. Nu se simte nicio urmă de viață intensă de sat.

Velyka Dobron, o localitate în vestul extrem al Ucrainei, la zece kilometri de granița cu Ungaria. Aici trăiesc aproximativ 90 la sută etnici maghiari, iar numele maghiar al satului este Nagydobrony.

Pe o stradă laterală, Sandor Rati, în vârstă de 63 de ani, stă în fața unui magazin alimentar și vorbește cu un vecin. Fruntea îi este brăzdată de riduri adânci. Rati deține un atelier de tâmplărie și lucrează acolo singur. ”Atmosfera aici este destul de tristă”, spune bărbatul. Mulți locuitori ai satului sunt plecați de mult timp în străinătate. El însuși nu mai găsește de mult timp meșteri cu care să lucreze.

În urmă cu câteva săptămâni, povestește Rati, unicul său fiu, în vârstă de 38 de ani, de al cărui ajutor are nevoie din cauza unor probleme de sănătate, a fost înrolat în armată. În prezent urmează un program de instruire. ”Sper doar să poată servi undeva prin apropiere și să nu fie trimis pe front”.

Întrebat despre campania electorală anti-ucraineană a premierului ungar Viktor Orbán și despre tensiunile dintre Ungaria și Ucraina, Rati dă din cap îngrijorat. Orbán a făcut multe pentru ungurii de aici, ”dar faptul că acum aprind fitilul acolo nu va avea un final bun pentru noi, ungurii care trebuie să trăim aici. Se vor supăra pe noi pentru că suntem unguri.”

Nici urmă de opresiune

Regiunea multietnică Transcarpatia, în vestul Ucrainei: de mai bine de un deceniu, e tot mai des în atenția publică din cauza politicii naționaliste, pro-ruse și anti-ucrainene a premierului ungar Orbán. De ani de zile, de la Budapesta se spune că ungurii de aici ar fi privați de către statul ucrainean de drepturile lor minoritare. Că naționaliști ucraineni le-ar ataca regulat instituțiile iar etnicii maghiari ar fi recrutați și trimiși pe front într-o măsură mult mai mare decât ucrainenii.

În special în aceste săptămâni, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie din Ungaria, aparatul de propagandă al lui Orbán inundă rețelele sociale cu astfel de afirmații. Realitatea de la fața locului arată însă altfel. Abia dacă se găsește cineva dintre maghiari care să se plângă de lipsa drepturilor minoritare. Nu există urme ale unor acțiuni ale naționaliștilor ucraineni împotriva minorității maghiare. Spre deosebire de anumite locuri din România sau Serbia, aici nu vezi tăblițele bilingve cu nume de localități sau străzi vandalizate cu spray.

În schimb, frica multor etnici maghiari din regiune de a se exprima public în situația tensionată de acum este mare. Și în Velyka Dobron. Cei mai mulți oameni de pe stradă spun că preferă să nu fie prinși între fronturi și că oricum jurnaliștii ar distorsiona totul.

Declarații ”jignitoare”despre Ucraina

Primarul Ferenc Nagy, în schimb, este dispus să vorbească fără vreo programare prealabilă. Primește vizitatorii în micul său birou din primărie. Într-un colț al încăperii se află un drapel ucrainean și unul ungar. Pe un perete atârnă zeci de scrisori de mulțumire din partea forțelor armate ucrainene și a diverselor instituții ucrainene, pentru acțiuni de sprijin și donații.

Nagy, 51 de ani, este un om amabil. Vorbește cu o voce joasă. Despre politica lui Viktor Orbán nu vrea să comenteze. Spune doar că afirmațiile despre Ucraina ca ”stat mafiot” sunt jignitoare, inclusiv la nivel personal. ”Nu sunt un infractor. Nu cunosc niciun infractor pe aici”. Despre modul în care se desfășoară campania electorală în Ungaria, crede că ”într-o campanie electorală ar trebui să arăți rezultate, nu să îi murdărești pe alții.”

Primarul nu vede nicio discriminare a minorității maghiare în Ucraina. Și-ar dori însă ca la școlile pentru minorități predarea limbii ucrainene să se facă prin metode mai bune, mai adaptate nevoilor copiilor care nu vorbesc ucraineana ca limbă maternă.

”Aici sunt rădăcinile noastre”

Când povestește despre starea de spirit din sat, se simte apăsarea care îl încearcă pe Nagy. Amintește că altădată satul o ducea bine; oamenii trăiau prosper din agricultură. De la începutul războiului din Ucraina în 2014, totul a mers în jos, treptat, mai ales după februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă. ”Aici au trăit cândva peste 6000 de oameni. Acum mai sunt 2000. De obicei, bărbații plecau primii în străinătate, apoi soțiile și copiii îi urmau”. Nagy oftează. Cel mai important, adaugă primarul, ar fi ca războiul să se încheie.

Fiul edilului trăiește și lucrează de ani buni în Ungaria. Își dorește să îl vadă întors ”acasă”, la familie. ”Noi ne-am născut aici”, spune primarul, pe jumătate disperat, pe jumătate hotărât. ”Aici sunt rădăcinile noastre și mormintele părinților noștri.”

Curând doar folclor?

La ultimul recensământ din Ucraina, în 2001, în Transcarpatia trăiau peste 150.000 de maghiari. Ponderea lor era de 12 procente din populația regiunii. Astăzi, după estimările optimiste, mai sunt doar 80.000.

”Poate că într-o zi vom rămâne doar o atracție folclorică”, comentează laconic Laszlo Zubanics. Este istoric și președintele Uniunii Democrate a Ungurilor din Ucraina (UMDSZ). Statul ucrainean a îmbunătățit legea educației pentru minorități în 2023, afirmă politicianul. Însă, din cauza războiului și a plecării multor unguri din regiune, declinul demografic al minorității este foarte dificil de oprit.

Uniunea Democratică a Ungurilor din Ucraina (UMDSZ) este unul dintre cele două partide politice ale ungurilor din Transcarpatia și promovează o politică pro‑europeană, independentă de guvernul lui Orbán, bazată pe dialog cu elita politică ucraineană. Celălalt partid, Asociația Culturală Maghiară din Transcarpatia (KMKSZ), este strâns legat de guvernul lui Orbán și are o orientare național‑conservatoare. Reprezentanții KMKSZ au refuzat solicitarea DW pentru un interviu.

Pace înainte de toate

KMKSZ a fost mult timp partidul mai puternic. Din cauza războiului și a ultimelor alegeri locale care au avut loc acum aproape șase ani, este greu de evaluat în ce măsură cele două grupuri de interese reflectă în prezent preferințele politice ale ungurilor din Transcarpatia. În discuțiile de pe stradă întâlnești atât susținători ai lui Orbán, cât și critici ai acestuia. Majoritatea însă par să vrea să se țină cât mai departe de politică. În același timp, la fel ca în rândul ucrainenilor, și în rândul ungurilor nu există o dorință mai des exprimată decât cea de pace.

Politologul Vitalii Diachuk de la Institutul pentru Strategii din Europa Centrală (ICES) din Ujhorod observă din sondaje ”că majoritatea etnicilor maghiari se simt patrioți în dublu sens: ca maghiari și ca cetățeni ai Ucrainei”. Diachuk consideră că statul ucrainean și societatea ucraineană ar trebui să facă mai mult pentru ca minorități precum cea maghiară să nu devină doar o ”decorațiune”.

”Există, de exemplu, mulți maghiari care luptă în forțele armate. Astfel de lucruri trebuie evidențiate. Nu doar momentele în care minoritatea își sărbătorește festivalurile folclorice”.

Liceul‑model al maghiarilor

Emese Zseltvay‑Vezsdel luptă în felul ei pentru ca ungurii din Transcarpatia să nu devină doar ”decorațiune”. Conduce Liceul Lajos Kossuth din micul oraș Berehove (Beregszász), numit după luptătorul pentru libertate și liderul politic al revoluției antihabsburgice din 1848. Liceul este școala‑model și instituția de elită a minorității maghiare din Transcarpatia și are o istorie de peste 120 de ani.

Zseltvay‑Vezsdel lucrează aici de aproape 25 de ani. Profesoara de biologie și chimie este din 2018 directoarea liceului. Predarea are loc în mare parte în limba maghiară, însă unele materii, precum literatura ucraineană și istoria, sunt predate în ucraineană.

Zseltvay‑Vezsdel îi conduce pe vizitatori prin clădirea neobarocă și în câteva săli de clasă. Eleve recită poezii pentru oaspeți și cântă. Majoritatea elevilor sunt maghiari, dar există și adolescenți ucraineni care frecventează liceul, datorită reputației bune a școlii și pentru că pun preț pe învățarea limbii maghiare.

Și Zelenski a fost în vizită

Directoarea povestește cu mândrie că unii dintre elevii ei au câștigat chiar și concursuri la nivel național. ”Sunt foarte strictă”, spune cu încredere. ”Aștept performanțe maxime, dar îi sprijin și eu la maximum pe elevi”.

La finalul vizitei, arată sala profesorilor. O încăpere mare, cu tavan înalt, plină de cărți, care degajă un aer de vechime și respect. Pe pereți atârnă portrete ale eroului național maghiar Lajos Kossuth și ale poetului național ucrainean Taras Șevcenko.

Emese Zseltvay‑Vezsdel este mândră că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost în vizită aici în vara lui 2023 și a stat chiar în această încăpere. ”Pe Șevcenko l-a recunoscut, bineînțeles”, povestește ea râzând. Cine a fost Kossuth i s-a explicat.

Directoarea arată spre cele două portrete și spune cu convingere: ”Noi ne iubim limba maternă maghiară și vrem să o păstrăm. Și vrem, de asemenea, ca tinerii noștri să vorbească bine ucraineana, fiindcă Ucraina este patria noastră. Această școală este exemplul perfect că ambele, maghiara și ucraineana pot coexista minunat”.