1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania: Antițigănismul începe încă de la grădiniță

2 aprilie 2025

Un studiu privind antițigănismul în sistemul de educație german relevă că sinti şi romii sunt ostracizați la vârste fragede. Ce ar fi de făcut?

https://p.dw.com/p/4sZO1
Drapelul romilor la Festivalul Khamoro , Praga 2015
Drapelul romilorImagine: Michal Cizek/AFP

Există elevi de școală primară care își intimidează de mult timp colegul de etnie sinti sau romă. Acesta din urmă, timorat, nu îndrăznește să meargă la școală din această cauză. Cadrele didactice amenință că vor suna la biroul de protecție a tinerilor și că respectivul copil va fi extras din familie din cauza numeroaselor absențe.

Există însă și grădinițe care presupun că un copil din minoritatea sinti și roma, trilingv, în vârstă de cinci ani are o întârziere de dezvoltare. Din acest motiv, deși pediatrul nu descoperă nimic în neregulă cu copilul, cel mic este împins către o grădiniță pentru copii cu nevoi speciale.

Sunt, de asemenea, școli care refuză să accepte copii din comunnitatea sinti și romă sau care vor să îi trimită la școli speciale pentru că asociază aceste familii cu apariția unor probleme. 

Iată doar câteva dintre numeroasele exemple care apar în studiul "Antițigănismul în sectorul educației folosind exemplul școlilor și al creșelor" realizat de Centrul de Informare și Raportare pentru Antițigănism.

Guillermo Ruiz
Guillermo Ruiz, directorul general al Centrului de Raportare și Informare pentru AntițigănismImagine: Annika Fuhrmann

"Primim rapoarte despre agresiuni și atacuri asupra populației sinti și romă în grădinițe și școli din toate landurile federale. Vorbim despre bullying, agresiuni verbale, dar și fizice, în care copiii sunt bătuți sistematic. Este alarmant faptul că, de multe ori, profesorii nu intervin pentru a preveni bullying-ul și agresiunile fizice", a declarat pentru DW Guillermo Ruiz, directorul general al Centrului de Raportare și Informare pentru Antițigănism.

Alina Şerban: "Vorbim de diversitate, dar vorbim doar"

"Ne confruntăm zilnic cu astfel de incidente, deși școlile ar trebui să fie un spațiu sigur în care copiii să se simtă confortabil și protejați".

Germania are nevoie de mai mulți consilieri educaționali

Ruiz poate relata povești chiar și mai tulburătoare despre antițigănismul care se manifestă în instituțiile de învățământ germane. Ar putea povesti despre fata care a fost târâtă de păr prin toată curtea școlii de către colegii ei, în timp ce profesorul stătea cu mâinile în sân. Sau despre o altă fată care și-a întrebat profesorul dacă este adevărat că populația sinti și romă a fost ucisă în timpul Holocaustului. Iar profesoara i-a confirmat, precizând că romii au fost transformați în săpun, inclusiv bunicul ei. Studiul oferă o imagine înfricoșătoare a rasismului împotriva copiilor și tinerilor provenind din aceste comunităţi.

"Când ești agresat la o vârstă atât de fragedă și ai sentimentul că nu ai aceeași valoare și că nu ești tratat în mod egal, te alegi cu multe cicatrici. În primul rând are de suferit stima de sine a copiilor și tinerilor", explică Ruiz. Rasismul și antițigănismul pot avea un impact negativ asupra destinelor oamenilor pentru totdeauna. "Unii copii nu mai vor să meargă la școală din această cauză. Iar vina cade tot pe sinti și romi, acuzați că nu sunt educați. Este un cerc vicios", spune Ruiz.

Guillermo Ruiz acuză școlile că ridică un "zid de beton", ca parte a unui sistem închis, imun la plângerile privind discriminarea. El solicită utilizarea sporită a consilierilor educaționali în școli, mai mulți profesori care să acționeze ca prieteni și confidenți pentru a le arăta copiilor calea de ieșire din spirala excluderii, precum și introducerea antițiganismului în cursurile de formare a cadrelor didactice. Un astfel de pas a întreprins deja landul Saar.

"Avem nevoie de o școală incluzivă în care să fie predate istoria etnicilor sinti și romi, Holocaustul și antițigănismul, iar acestea să fie asumate de personalul didactic. De asemenea, avem nevoie de mecanisme eficiente de reclamații, astfel încât părinții să își poată ridica vocea și să depună plângeri. Iar dacă antițigănismul poate fi dovedit este musai să existe consecințe".

Rasismul instituțional este în creștere din cauza virajului spre dreapta

Romii din Eisenberg, un oraș cu 11.000 de locuitori din Turingia, au o persoană de încredere care le este alături 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Renata Conkova, care a crescut într-o familie de romi din Slovacia, este de patru ani șefa biroului RomnoKher, asociația regională a etnicilor sinti și romi. Ea are grijă de 250 de astfel de familii din regiune.

"Acest lucru implică școală, vizite la medic, găsirea unei locuințe, muncă, lucruri precum înregistrarea la biroul de prestații familiale, la centrul pentru ocuparea forței de muncă sau chiar programări la tribunal. Este vorba totodată despre educația copiilor, despre cazuri de custodie și traduceri. Ofer consiliere pentru fiecare situație dificilă și lupt zilnic pentru integrare și împotriva rasismului".

Conkova cunoaște bine relatările despre antițigănism din școlile germane. Ea spune că într-o anumită școală a avut de-a face cu o profesoară care dădea afară copiii romi din clasă pentru că, spunea ea, miroseau neplăcut. Profesoara le trecea apoi absențe acestor copiii, ceea ce creează probleme părinților. Însă există și multe povești de succes.

Romii în Europa

"În Greiz am început un curs de alfabetizare pentru copiii romi ucraineni. Și multe mame rome își dau seama că nu trebuie să își facă griji pentru copiii lor atunci când aceștia merg la școală". Cu toate acestea, Conkova a observat și că rasismul instituțional a început să crească odată cu virajul spre dreapta în Germania, în special în landul Turingia, care este bastion AfD. "Mulți medici nu mai au nicio problemă în a spune public că nu acceptă romi. De asemenea începem să auzim mai des strigăte precum 'afară cu străinii'. Integrarea înseamnă că ușa este deschisă de ambele părți. Pentru noi însă este închisă".

Primul comisar federal împotriva antițigănismului a avut o activitate pozitivă

Mehmet Daimagüler luptă neobosit împotriva acestei situații de trei ani. Începând de la 1 mai 2022 avocatul a devenit primul însărcinat al guvernului federal pentru combaterea antițigănismului și de protejare a vieții populației sinti și romă din Germania. În dialog cu DW, Daimagüler spune că nu a fost deosebit de surprins de constatările privind antițigănismul în școli și grădinițe.

"Antițigănismul este adânc înrădăcinat în societate. Iar acest lucru face inclusiv ca el să nu fie considerat deloc rasism. Pentru cei care gândesc și acționează într-un mod rasist, manifestările contra etnicilor sinti şi romi fac parte din normalitate. Și, desigur, toate prejudecățile pe care oamenii le au împotriva părinților sunt proiectate asupra copiilor".

Mehmet Daimagüler
Mehmet Daimagüler, însărcinat al guvernului federal pentru combaterea antițigănismuluiImagine: Bundesministerium für Familie, Senioren, Frauen und Jugend

În decembrie 2023, Daimagüler a inițiat o rezoluție a Bundestagului cu 27 de solicitări adresate guvernului în legătură cu participarea, protecția și consolidarea comunităților sinti și rome. Rezoluția a fost susținută de toate grupurile parlamentare, cu excepția AfD. De asemenea, a fost înființată o comisie la nivelul landurilor și al statului pentru combaterea antițigănismului.

Având în vedere virajul tot mai accentuat spre dreapta în societate, acest lucru este mai necesar ca oricând, spune Daimagüler.

Daimagüler se declară dezamăgit de concluziile discuțiilor dintre Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat, care negociază la Berlin formarea unei coaliții de guvernare. Romii nu sunt menționați în niciun moment, în vreme ce protejarea minorităților naționale se regăsește menționată doar într-o singură frază. În plus mandatul lui Daimagüler în calitate de comisar federal pentru antițigănism se încheie odată cu viitoarea schimbare de guvern. Nu este clar dacă funcția în sine va mai exista.

"Acest lucru ar fi regretabil mai cu seamă pentru că primim o mulțime de solicitări din străinătate, în special din Europa de Est. Oamenii de acolo sunt foarte interesați de modul în care Germania abordează această problemă. Deși suntem deja un model de urmat, acum riscăm să facem pași înapoi".