"Ucraina poate conta pe sprijinul occidental"

La Berlin s-a desfășurat ieri cea de-a șasea reuniune a așa-numitului "grup al celor cinci", înființat chiar de Boris Pistorius, ministrul Apărării federal, în urmă cu un an. Inițiativa a fost lansată pentru a răspunde solicitărilor președintelui american Donald Trump, care consideră că SUA au suportat disproporționat povara ajutorului.

Pistorius a anunțat la finalul întâlnirii că Germania se va implica în următorul pachet american de arme destinat Kievului, cunoscut sub numele de pachet "Perl", cu o nouă contribuție de puțin 150 de milioane de euro. Este vorba despre arme și muniții americane vândute aliaților europeni și Canadei, care apoi le transferă Ucrainei.

Germania a promis deja 500 de milioane de dolari, iar țările nordice și baltice au anunțat recent o finanțare suplimentară de 500 de milioane.

"Finanțăm sisteme de armament care sunt produse și disponibile doar în SUA, și de care Ucraina are nevoie urgentă. Exemple proeminente sunt sistemele Patriot și, în special, rachetele pentru acestea", a spus oficialul federal.

Reprezentanta UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, care a participat și ea la întâlnire, a declarat că inclusiv anul viitor Ucraina va avea nevoie de fonduri suplimentare. Există mai multe opțiuni pentru asigurarea lor, dar utilizarea activelor rusești înghețate este cea mai evidentă modalitate de a menține apărarea Ucrainei. Astfel, Rusiei i se va arăta că timpul nu este de partea sa, a spus Kallas.

Divergențe pe tema activelor rusești 

Cotidianul german Handelsblatt citează surse din cadrul Comisiei Europene potrivit cărora Ucraina este amenințată de colaps financiar începând din ianuarie. Ajutoarele europene promise au fost plătite anticipat în octombrie și noiembrie din cauza unei nevoi urgente de finanțare, scrie publicația.

Totuși, Belgia continuă să blocheze decizia privind fondul de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, promovat de cancelarul Friedrich Merz și care ar urma să fie alimentat din activele băncii centrale ruse înghețate la Euroclear.

Belgia refuză să își dea acordul, invocând riscuri juridice și financiare. Oficiali citați de Handelsblatt afirmă că Bruxelles-ul ar fi primit amenințări directe din partea Rusiei, inclusiv cu măsuri de represalii economice, precum posibila confiscare a activelor belgiene din alte state.

"Soarta unui război nu este hotărâtă doar pe câmpul de luptă, ci și de cei care asigură resursele pentru el. Războiul este însă extrem de costisitor", scria luna trecută, influentul cotidian "Frankfurter Allgemeine", într-o amplă analiză a situației socio-economice a Ucrainei.

FAZ arăta că Ucraina cheltuie zilnic 172 de milioane de dolari pentru apărarea în fața agresiunii ruse și că întâmpină dificultăți tot mai mari în a strânge fondurile necesare pentru apărarea țării, achiziționarea și producția de arme. În plus, distrugerile cauzate de război și efectele luptelor frânează dezvoltarea economică, forța de muncă este insuficientă, iar infrastructura energetică și de transport este avariată.

Sprijinul german este vital

Referindu-se la atacurile rusești asupra Ucrainei, ministrul apărării Boris Pistorius a afirmat vineri că Vladimir Putin urmărește "în mod evident și fără echivoc să facă iarna cât mai insuportabilă posibil pentru Ucraina și să înfrângă voința de rezistență a ucrainienilor. Nu reușește acest lucru, dar atacurile rămân îngrozitoare, iar ele încalcă grav dreptul internațional. Este greu de imaginat un dispreț mai mare față de oameni".

O altă veste îmbucurătoare pentru Ucraina a venit ieri tot de la Berlin, unde, după o ședință-maraton de 15 ore, comisia de buget a Bundestagului a aprobat proiectul de buget pentru 2026. Acesta prevede datorii mai mari decât se anunțase inițial și fonduri suplimentare, între altele, pentru Ucraina.

Este vorba despre a doua cea mai mare îndatorare din istoria Republicii Federale - 98 de miliarde de euro în credite doar în bugetul de bază, la care se adaugă alte miliarde din fondurile speciale pentru Bundeswehr și infrastructură. În total, noile datorii vor depăși 180 de miliarde de euro, posibile datorită relaxării, în primăvară, a frânei datoriei.

Bugetul include cheltuieli totale de circa 524,5 miliarde de euro, cu patru miliarde peste ceea ce prevăzuse inițial guvernul federal.

Cea mai importantă modificare a fost propusă chiar de Ministerul Finanțelor, care a stabilit că Ucraina va primi trei miliarde suplimentare pentru artilerie, drone, vehicule blindate, dar și pentru achiziționarea a două sisteme "Patriot". Astfel, ajutorul acordat Ucrainei va crește de la 8,5 la 11,5 miliarde de euro. Potrivit Ministerului Apărării, aceasta este cea mai mare contribuție de până acum pentru sprijinirea țării atacate de Rusia.

Cancelarul Merz le cere bărbaților ucraineni tineri să plece acasă

Zilele trecute, guvernul german a hotărât ca refugiații ucraineni sosiți după 1 aprilie, să primească doar prestațiile prevăzute pentru solicitanții de azil, mai mici decât ajutorul social obișnuit.

Potrivit noii legi, refugiații ucraineni necăsătoriți vor primi 441 de euro pe lună în loc de 563, măsură aplicată retroactiv celor care au obținut permis de ședere după 1 aprilie 2025. Criticii, între care ministrul muncii federal, social-democrata Bärbel Bas, avertizează însă că bugetul nu va câștiga nimic, deoarece economiile din prestațiile reduse vor fi absorbite de costurile reorganizării administrative aferente schimbării de sistem.

Guvernul dorește revenirea la cadrul juridic anterior lui 31 mai 2022, aplicând din nou legislația pentru solicitanții de azil refugiaților ucraineni cu protecție temporară.

Conservatorii germani, care duc o competiție umăr la umăr în sondaje cu AfD, speră ca nivelul redus al prestațiilor să stimuleze integrarea pe piața muncii, în condițiile în care, în octombrie, doar 36% dintre ucraineni lucrau. Experții subliniază că birocrația, nu lipsa de voință, este adesea principala piedică.

Chiar dacă pentru majoritatea ucrainenilor veniți în primele luni ale războiului, situația ajutoarelor bănești primite de la statul german rămâne neschimbată, merită consemnat tonul cancelarului Friedrich Merz, care îi îndeamnă ferm pe bărbații de vârstă militară să revină în Ucraina sau să nu vină deloc în Germania.

Liderul creștin-democrat a precizat că i-a transmis personal acest lucru președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei discuții telefonice desfășurate joia trecută.

"Într-o convorbire telefonică mai lungă i-am cerut președintelui ucrainean să se asigure că, în special, tinerii bărbați din Ucraina nu vin în număr tot mai mare în Germania, ci își fac datoria în propria țară, unde este nevoie de ei. În Germania, prestațiile sociale pentru acești refugiați vor fi stabilite astfel încât stimulentul de a munci să fie mai mare decât acela de a rămâne în sistemul de ajutor social", a spus Merz.