Control mai lax al serviciilor secrete în vremuri de război?

Război hibrid, spionaj, terorism - din perspectiva celor trei servicii secrete federale (BND, Verfassungschutz şi MAD), primejdiile sunt mai mari decât oricând pentru Germania. "Toleranţa, reţinerile şi cedările sunt privite de adversari cum ar fi Rusia drept slăbiciune", a avertizat la Berlin preşedintele serviciului de spionaj BND, Martin Jäger, care a preluat această funcţie în septembrie.

Declaraţia a fost prilejuită de audierea publică a şefilor celor trei servicii secrete centrale în faţa Comisiei de specialitate (PKGr) a Bundestagului. În afară de Jäger, vreme de trei ceasuri au răspuns la întrebările Comisiei preşedintele Verfassungsschutz (BfV), Sinan Selen, şi preşedinta MAD, Martina Rosenberg.

Preşedintele BND: "Ne aflăm în foc deja de azi"

Cei trei şefi de servicii secrete au fost de acord că principala ameninţare pentru Germania şi Europa este Rusia. Şeful BND, Jäger, care a fost anterior ambasadorul Germaniei în Ucraina a declarat: "Ne aflăm în foc deja de azi". În doi ani şi jumătate a numărat în Ucraina peste 1000 de alarme aeriene, a declarat fostul diplomat. În aceste condiţii o importantă sarcină a sa în calitate de preşedinte al BND este să livreze militarilor Bundeswehr informaţii pentru posibile confruntări armate.

Pentru culegerea de informaţii în interiorul Germaniei este responsabil serviciul Verfassungsschutz. Şeful lui, Sinan Selen, tocmai a fost numit în funcţie pe 8 octombrie. El a declarat: "Nu suntem în stare de război, dar nu ne mai aflăm nici în stare de pace".

Cât de periclitată este brigada Bundeswehr din Lituania?

Şefa MAD, Rosenberg, este îngrijorată mai ales de siguranţa brigăzii Bundeswehr din Lituania, care şi-a preluat oficial atribuţiile în mai şi care urmează să fie gata de luptă până în 2027. Situaţia de securitate din jurul Mării Baltice, la flancul estic al NATO, s-a înrăutăţit în continuare în ultimele luni şi rămâne volatilă, a declarat ea.

"Germania este în acest moment pentru Rusia suprafaţa de ţintă numărul unu în Europa", a afirmat Rosenberg, adăugând întrebarea retorică: "Vom ajunge oare în punctul în care vom fi siliţi să luăm contramăsuri active?" Trupele Bundeswehr din Lituania sunt ţintă de atac pentru spionaj şi sabotaj, a avertizat şefa MAD.

Serviciile secrete se aşteaptă la o înrăutăţire suplimentară a situaţiei

Preşedintele BND, Jäger, a estimat în numele celor trei servicii secrete: "Acţiunile Rusiei au drept obiectiv subminarea alianţei NATO, destabilizarea unor democraţii europene, scindarea şi intimidarea societăţilor noastre". El a îndemnat la pregătiri în vederea înrăutăţirii situaţiei.

În acest scop cele trei servicii secrete fac presiuni spre a fi dotate cu atribuţii suplimentare. Legea BND trebuie adaptată realităţilor zilei de azi, a cerut Jäger. Astfel el solicită un spaţiu de manevră mai amplu în vederea combaterii unor puteri străine, în sensul unei mai bune supravegheri a unor potenţiali adversari. Acesta este şi dezideratul lui Selen şi Rosenberg.

Cât de mult control este necesar?

Forţa proprie şi cooperarea internaţională se condiţionează una pe alta, a subliniat preşedintele BND. El a dat de înţeles că instituţia sa profită mai mult de informaţii furnizate de aşa-numite servicii prietene din străinătate decât viceversa. Pe acest fundal el a adus pe de-o parte elogii controlului exercitat de Bundestag dar pe de alta a criticat faptul că acesta ocupă timpul prea multor angajaţi ai BND. "Eu pledez pentru eficientizarea acestui control", a declarat Jäger, fără a prezenta propuneri concrete.

Critici ai modului în care se exercită controlul serviciilor secrete sunt mai ales nemulţumiţi de alcătuirea Comisiei parlamentare de specialitate, din care ar trebui să facă parte, teoretic, nouă deputaţi din partea tuturor partidelor reprezentate în Bundestag. Dar în realitate nu sunt decât şase fiindcă reprezentanţii Alternativei pentru Germania (AfD) şi ai formaţiunii Stânga (Die Linke), ambele din opoziţie, nu au întrunit majoritatea în Bundestag.

Din Comisie face parte doar un reprezentant alopoziţiei

În prezent deputatul ecologist Konstantin von Notz este singurul reprezentant al opoziţiei în Comisia parlamentară de control. Toţi ceilalţi membri reprezintă arcul guvernamental: formaţiunile creştin democrate CDU şi CSU au trei deputaţi, iar social-democraţii (SPD) au doi.

Preşedintele Comisiei de control, Marc Henrichmann, membru al grupului parlamentar CDU/CSU a concluzionat la încheierea audierii publice: "Nevoia de elucidare în populaţia germană a devenit foarte evidentă. Gradul multiplei ameninţări, în special din partea Rusiei, dar şi a altor jucători, este foarte grav".