De ce asistă tăcut Kremlinul la capturarea lui Maduro?

Nicolas Maduro l-a elogiat pe Vladimir Putin cu prilejul vizitei sale la Moscova, de Ziua Victoriei, în mai 2025. Preşedintele Venezuelei a calificat Rusia drept "o putere-cheie a omenirii". Cei doi şefi de stat au semnat atunci un acord "de parteneriat strategic şi cooperare". Dar pe 3 ianuarie Rusia a fost doar spectator când SUA i-a dus cu forţa pe Maduro şi soţia sa la New York, unde li se pregăteşte un proces pentru trafic de droguri.

Apărarea antiaeriană rusească nu a putut să-l protejeze pe Maduro

La trei zile după alungarea de la putere a preşedintelui venezuelean, Putin tace în continuare. Anterior Ministerul de Externe rus şi-a exprimat îngrijorarea cerând eliberarea lui Maduro şi negocieri între SUA şi Venezuela. După o discuţie telefonică la începutul lunii decembrie, potrivit relatărilor oficiale, Maduro a mai primit ca ultimă veste de la preşedintele rus un salut de anul nou.

Maduro a fost unul din puţinii şefi de stat care au sprijinit Rusia în februarie 2022, când Moscova a recunoscut autoproclamatele republici separatiste Doneţk şi Lugansk înainte de debutul invaziei la scară largă în Ucraina. În decembrie 2018 Rusia a trimis în Venezuela două bombardiere strategice tip Tu-160 în scopul unor exerciţii militare, ceea ce experţii au interpretat drept sprijin acordat lui Maduro. Avioanele au aterizat pe aeroportul din Caracas, acelaşi aeroport din care SUA l-au îmbarcat pe liderul venezuelean cu destinaţia New York. Apărarea antiaeriană rusească nu l-a putut proteja, după cum a declarat acum în batjocură ministrul american al Apărăii, Pete Hegseth. Cum s-a putut întâmpla una ca asta?

De ce nu-l critică Putin pe Trump?

"Sprijinul Rusiei acordat Venezuelei era mai degrabă de natură simbolică decât practică", a declarat pentru DW Neil Melvin, expert în cadrul Royal United Services Institute (RUSI). În opinia sa, Rusia nu este în situaţia de a pune sub semnul întrebării misiuni ale armatei SUA în regiunea învecinată. Politologul german şi autor al unei cărţi consacrate politicii externe a Rusiei, Felix Riefer, nu este surprins. După ce întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a dus la o apropiere între Moscova şi Washington, Rusia a reacţionat la "aluziile americane faţă de Venezuela cu relativă reţinere", a declarat Riefer. "De fapt Rusia l-a lăsat din braţe pe Maduro deja dinainte".

Unul din motive este războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi transformarea SUA din partener vestic al Kievului în mediator, consideră ambii experţi. Rusia evită critici vehemente la adresa Washingtonului fiindcă "nu vrea să bruscheze SUA", a explicat Melvin. În opinia sa, retorica Moscovei privind evenimentele din Venezuela ar fi fost mult mai dură dacă nu ar exista războiul împotriva Ucrainei, dar nimic în plus. Expertul britanic nu vede urmări nemijlocite pentru războiul din Ucraina. Dar asta s-ar putea schimba dacă Trump nu se limitează la Venezuela şi vrea să meargă mai departe, de exemplu să "înglobeze" Groenlanda, care aparţine Danemarcei, după cum s-a exprimat recent preşedintele american.

Alianţa NATO nu ar supravieţui unei asemenea evoluţii, crede Melvin. Şi şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, s-a exprimat în termeni asemănători. Ce gândesc oamenii din Ucraina?

Optimism precaut în Ucraina

Oficialii din Kiev comentează evenimentele din Venezuela cu reţinere. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat: "Dacă dictatorii pot fi trataţi în acest mod, atunci Statele Unite ştiu ce urmează a fi de făcut". Ministerul ucrainean de Externe a aminitit că nu-l recunoaşte pe Maduro în calitate de preşedinte.

Experţii de la Kiev manifestă un optimism precaut. Pieţele aşteaptă în viitorul previzibil o normalizare a relaţiilor dintre SUA şi Venezuela, ceea ce va permite Venezuelei să mărească masiv producţia de petrol, cu efecte masive asupra economiei globale şi a preţului petrolului, afirmă politologul Petro Oleşciuk, profesor la Universitatea Naţională Kiev. "Tot ce provoacă scăderea preţului petrolului este avantajos pentru Ucraina şi ar putea avea efecte pozitive asupra negocierilor. Cu cât este mai ieftin petrolul cu atât mai puţini bani are Rusia la dispoziţie şi prin asta teoria că Rusia ar fi gata să poarte un război nesfârşit devine tot mai puţin credibilă", a explicat Oleşciuk.

Un alt aspect care a determinat mass media să traseze paralele la Ucraina este teza că SUA, prin arestarea lui Maduro, şi-ar putea "slăbi" rolul de partener democratic de negocieri. Experţi cu care DW a stat de vorbă sunt însă sceptici. Aceste acţiuni se potrivesc cu doctrina SUA a emisferei vestice ca sferă de interese, a explicat Oleşciuk. Expertul atrage atenţia că este imposibilă trasarea unor paralele între arestarea lui Maduro şi agresiunea rusă împotriva Ucrainei. "În cazul Venezuela, SUA nu au anexat niciun teritoriu şi nu susţin că Venezuela ar fi un stat fictiv".

Expert: Poziţia Rusiei se erodează

Politologul german Felix Riefer argumentează în termeni asemănători. Rusia ar putea să încerce să instrumentalizeze cazul Venezuela pentru a-şi justifica o dată în plus agresiunea împotriva Ucrainei. Ar fi posibil, dar "o comparaţie directă şchioapătă". Riefer este convins că prestigiul Moscovei în lume este slăbit. "Cine mizează pe Rusia nu are voie să spere că este protejat", a subliniat el. Neil Melvin evidenţiază că există precedente: "Rusia a pierdut Armenia, Siria şi acum Venezuela". Poziţia internaţională a Rusiei "slăbeşte considerabil fiindcă îşi escaladează războiul împotriva Ucrainei şi nu mai deţine resursele necesare pentru a menţine în picioare astfel de relaţii".

Chiar şi în cazul Cubei, cel mai important partener al Rusiei în America Latină şi unul din principalii aliaţi ai Venezuelei, protestele Moscovei ar putea deveni mai vocale, dar opţiunile Rusiei sunt "foarte limitate", consideră Melvin. Cuba se numără între ţările la adresa cărora preşedintele Trump a sporit presiunile verbale în ultima vreme.