BKA - În lupta împotriva criminalității

Transparența și autocritica au fost multă vreme un subiect tabu în structurile Oficiului Federal de Criminalistică (BKA). Abia în 2007 a fost inițiată analiza științifică a propriei istorii. Cine accesează în această perioadă pagina online a autorității poate citi, cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență, fraze precum aceasta: "Până la sfârșitul anilor 1960, oficiul era condus în principal de cadre de conducere, formate în perioada nazismului. Abia odată cu schimbarea generațională din 1969, a început o transformare fundamentală."

Naziștii au marcat structura autorităților germane de securitate

Înființat la 15 martie 1951, cu sediul central în orașul Wiesbaden, landul Hessa, BKA nu a fost un caz izolat. Fie că era vorba despre justiție, armată, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției sau Serviciul Federal de Informații (BND) – în toate autoritățile, ministerele și forțele armate responsabile de securitatea națională erau infiltrați foști naziști.

Înființarea Oficiului Federal de Criminalistică a fost asigurată, aproape fără excepție, de foști membri ai Partidului Național-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP) și ai așa-numitei Schutzstaffel (SS). Alături de Poliția Secretă de Stat (Gestapo), SS a reprezentat pentru Adolf Hitler cel mai important instrument de dominare și represiune.

La trei sferturi de secol de la înființare, BKA abordează deschis trecutul său: "Protejarea democrației este sarcina centrală a Poliției. Pe fondul actualelor amenințări hibride, BKA își adaptează strategiile de combatere, reacționează flexibil și își concentrează competențele."

Terorism, extremism, criminalitate cibernetică

BKA coordonează, în colaborare cu cele 16 oficii regionale de profil, toate fenomenele care amenință securitatea Germaniei: extremismul politic și religios, traficul de droguri, terorismul internațional, criminalitatea cibernetică. În responsabilitatea aceleiași autorități intră și protecția înalților demnitari - de la politicienii aflați la conducerea țării până la oaspeții de stat.

Un moment de cotitură a fost terorismul de stânga, apărut în 1968. Fracțiunea Armatei Roșii (RAF) a răpit și asasinat, până în anii 1990, numeroase persoane publice. Victimele erau adesea figuri marcante ale mediului economic, precum președintele Asociației Patronale, Hanns Martin Schleyer.

BKA primește din ce în ce mai multe fonduri și mai mult personal

Politicienii au reacționat la amenințările tot mai mari prin extinderea masivă a Oficiului Federal de Criminalistică. Autoritatea dispune în prezent de un buget de 1,24 miliarde de euro. Din anii `70 până la începutul mileniului, numărul angajaților crescuse de la 1200 la 4500. În următorii 25 de ani a ajuns la aproape 9400. Un factor decisiv în acest sens au fost atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA.

De atunci încoace, Germania își consolidează toate autoritățile responsabile cu menținerea securității. Un rol central îl joacă Centrul Comun de Combatere a Terorismului (GTAZ), înființat în 2004 la Berlin. BKA colaborează acolo cu experți ai birourilor regionale de criminalistică, ai Poliției federale pentru securitatea frontierelor, Oficiului federal Vamal, serviciilor secrete, precum și ai Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF).

Spionaj, acte de sabotaj, extremism de dreapta

Și Parchetul General (GBA) are un loc în cadrul GTAZ. Acesta poate însărcina BKA, în orice moment, cu efectuarea de anchete. În principal, este vorba despre suspiciuni de terorism, spionaj și sabotaj. Frecvent, investigațiile BKA duc la deschiderea de dosare penale și la condamnări. Un caz care a făcut senzație la nivel internațional a fost uciderea unui georgian, împușcat în 2019 în centrul Berlinului. Conform hotărârii instanței, autorul, condamnat la închisoare pe viață, a acționat la comanda statului rus. 

Un alt domeniu prioritar al Oficiului Federal de Criminalistică (BKA) este combaterea extremismului de dreapta. În 2011, după autodemascarea rețelei neonaziste "Nationalsozialistischer Untergrund" (NSU), BKA a preluat ancheta privind seria de crime rămase mult timp neelucidate. Victimele grupării de extremă dreapta au fost nouă bărbați de origine străină și o polițistă.

NSU și "eșecul total al statului"

Faptul că NSUa putut comite crime timp de 13 ani fără a fi descoperită a reprezentat, potrivit evaluării unei comisii de anchetă a Parlamentului german, un „eșec total al statului”. Acuzația viza în special autoritățile de securitate, inclusiv BKA. Una dintre consecințe a fost o serie de schimbări structurale. Modificările au dus, în 2012, la înființarea Centrului Comun de Combatere a Extremismului și Terorismului (GTEZ). Asemănarea numelui cu cel al GTAZ nu este o coincidență deoarece, în ambele centre, Poliția și serviciile secrete colaborează strâns.

De asemenea, BKA își consolidează tot mai mult rețeaua de colaboratori la nivel internațional. Cooperarea este deosebit de strânsă cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Aplicarea Legii, cunoscută sub numele de Europol. Principalele domenii de activitate sunt combaterea terorismului, a criminalității organizate,abuzului asupra copiilor, criminalității cibernetice și traficului de persoane. Cooperarea la nivel mondial se reflectă și în faptul că, în peste 50 de țări, sunt detașați ofițeri de legătură. De regulă, aceștia sunt integrați în ambasadele germane de peste hotare.

Inteligența artificială și BKA

Cu ocazia împlinirii a 75 de ani, BKA analizează retrospectiv o istorie plină de evenimente și se confruntă, în era digitalizării, cu provocări din ce în ce mai mari. În cadrul unei ceremonii festive la Wiesbaden, cancelarul federal Friedrich Merz (CDU) a promis că va consolida în continuare BKA și celelalte autorități din domeniul securității. "Securitatea internă și cea externă nu mai pot fi separate una de cealaltă", a motivat cancelarul creștin-democrat necesitatea modernizării, inclusiv tehnologică, a acestor instituții.

Infractorii din țară și din străinătate devin din ce în ce mai rafinați, grație și inteligenței artificiale. De aceea, președintele BKA, Holger Münch, solicită competențe sporite. Ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt (CSU), dorește să dea curs cererilor sale și să permită utilizarea controversatului software american de supraveghere "Palantir".

"Partidul Stângii" și teama față de supravegherea în masă

BKA are în vedere și utilizarea unui program bazat pe inteligență artificială pentru recunoașterea facială biometrică. Grupul parlamentar de opoziție "Die Linke" din Bundestag avertizează: "Acest gen de modernizare digitală este incompatibil cu legislația europeană și pune în pericol libertatea tuturor", critică Clara Bünger, purtătoare de cuvânt pe probleme de politică internă.

Împotriva BKA au existat deja mai multe acțiuni în justiție. Curtea Constituțională Federală a decis, ultima dată în 2024, că supravegherea așa-numitelor "persoane de contact" ale suspecților este parțial neconstituțională. Legea privind BKA a fost între timp reformată pentru a putea proteja mai bine drepturile fundamentale ale persoanelor potențial afectate.