Fonduri europene înghețate: ce trebuie să facă acum Ungaria

Noul guvern al Ungariei și Comisia Europeană au ajuns la un acord care ar putea deschide calea accesului țării la aproximativ 16,4 miliarde de euro din fonduri UE. Aceste fonduri fuseseră anterior înghețate din cauza acuzațiilor de corupție și a problemelor legate de statul de drept în timpul guvernării lui Viktor Orbán.

Guvernul premierului Peter Magyar are acum termen până la 31 august pentru a pune în aplicare angajamentele asumate în fața președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei întâlniri de vineri. Acestea includ reforme structurale, măsuri anticorupție și pași pentru consolidarea libertății academice în Ungaria.

Când și cum va primi Ungaria banii?

Deocamdată, plata efectivă este departe de a fi garantată. „Nu am ajuns la un acord privind plata în sine”, a declarat un înalt oficial european într-un briefing de vineri. „Ne-am pus de acord asupra condițiilor care trebuie îndeplinite.” Elementul central îl reprezintă 27 de cerințe obligatorii ale UE, așa-numitele „super-repere”. Dacă Ungaria nu respectă măcar unul dintre acestea, nu va primi fondurile, potrivit oficialilor europeni.

Chiar și cu majoritatea de două treimi în parlament obținută de partidul Tisza al lui Magyar, implementarea va fi dificilă din punct de vedere politic, spune Julia Pocze, de la think tank-ul Centre for European Policy Studies din Bruxelles. Acest lucru ar putea vulnerabiliza guvernul: „S-a vorbit mult despre cum ar putea fi concepute legi care să genereze dezbateri reale. Dar acum nu va mai fi aproape deloc timp pentru asta”, afirmă Pocze.

Negocieri intense la nivel înalt

Acordul a fost precedat de negocieri îndelungate între guvernul ungar și Comisia Europeană. Calendarul inițial a fost chiar amânat. „Am avut nevoie de mai mult timp pentru a ne asigura că avem o listă de reforme și investiții care pot fi puse efectiv în aplicare până la 31 august”, a declarat un alt oficial european. În timpul discuțiilor, au fost eliminate, de exemplu, reformele sistemelor de pensii și fiscal, considerate nerealiste în termenul scurt și în actualele condiții economice.

Chestiuni politice sensibile, precum blocarea de către Ungaria, sub Orbán, a negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE, nu au făcut parte din negocieri. Din totalul de 16,4 miliarde de euro, 12,9 miliarde sunt granturi nerambursabile, iar aproximativ 3,5 miliarde reprezintă împrumuturi. După 31 august, până la 10 miliarde de euro din fondul european de redresare ar putea fi pierdute definitiv.

Ce trebuie să facă Ungaria?

Guvernul lui Peter Magyar a semnalat că este dispus să îndeplinească condițiile – în unele cazuri chiar să meargă mai departe. Astfel, a anunțat intenția de a adera la Parchetul European (EPPO), care are rolul de a proteja fondurile UE împotriva corupției.

Un punct central este reforma sistemului universitar ungar, care ar permite deblocarea a circa 2,2 miliarde de euro pentru educație. Și banca de investiții de stat urmează să fie restructurată, ceea ce i-ar putea asigura acces la aproximativ două miliarde de euro.

De asemenea, cele două părți au convenit asupra unei liste de proiecte concrete: circa 1,5 miliarde de euro pentru rețeaua electrică, aproximativ 1,8 miliarde pentru investiții în cale ferată și 500 de milioane pentru o „gigafabrică” de inteligență artificială.

Gestionarea moștenirii Orbán

Partidul Tisza a câștigat alegerile din aprilie promițând, printre altele, deblocarea fondurilor europene înghețate în perioada Orbán. Fostul premier, care nu și-a preluat mandatul de parlamentar, a reacționat rapid după acord. Într-o postare pe rețelele sociale, el a întrebat: „Ce interese ale Ungariei a vândut Peter Magyar la Bruxelles? Nu există prânz gratuit.”

În același timp, noul guvern se confruntă cu o situație dificilă. Economia Ungariei este fragilă, iar creșterea a stagnat în ultimii trei ani. Cele 16,4 miliarde de euro reprezintă circa 14% din PIB-ul țării și ar reduce semnificativ presiunea asupra bugetului.

Oficialii europeni vorbesc despre o situație fiscală „extrem de proastă” și estimează pentru acest an un deficit bugetar de aproximativ 7%. Economistul Zsolt Darvas, de la think tank-ul Bruegel, consideră că posibila deblocare a fondurilor este un semnal pozitiv: „Le arată investitorilor că siguranța juridică este în creștere – indiferent de momentul în care vor fi efectiv plătite fondurile.”

Ce urmează?

Faptul că Comisia Europeană este dispusă să promită atât de rapid sume atât de mari este interpretat la Bruxelles ca un semnal de încredere. „Comisia face un pas către Ungaria și încearcă să readucă țara în mainstream-ul european”, spune Julia Pocze. „Dacă guvernul își respectă angajamentele, această încredere este justificată – însă rămâne un risc.”

Ungaria urmează să depună oficial, la începutul lunii iunie, lista revizuită de reforme și proiecte. Ulterior, Comisia Europeană și Consiliul trebuie să o aprobe în iulie. În paralel, guvernul de la Budapesta trebuie să adopte legislația necesară până la 31 august.