Merz în Israel: prietenie și controverse

De la preluarea funcției în urmă cu șapte luni, cancelarul federal Friedrich Merz a fost martorul relației speciale dintre Germania și Israel. Au existat mai multe dispute între Berlin și Ierusalim cu privire la acțiunile Israelului în Fâșia Gaza cu zeci de mii de morți, ca răspuns la atacul terorist comis de Hamas asupra Israelului, cu peste 1200 de victime, la 7 octombrie 2023. Vizita inaugurală a lui Merz la Ierusalim este, așadar, o misiune dificilă. Unele lucruri vorbesc în favoarea continuității, altele pentru schimbare.

Cancelarul și ambasadorul

Acest lucru reiese clar din declarațiile ambasadorului israelian în Germania, Ron Prosor, cu privire la afirmațiile cancelarului. Când Merz, aflat în funcție de doar două săptămâni, s-a arătat iritat la sfârșitul lunii mai de acțiunile Israelului în Gaza, vorbind despre o încălcare a dreptului internațional umanitar, Prosor a avut o ieșire calmă: "Când Friedrich Merz critică Israelul, îl ascultăm cu mare atenție, pentru că este un prieten", declara diplomatul la postul public de televiziune ZDF.

Unsprezece săptămâni mai târziu, tonul era cu totul altul. La începutul lunii august, pe fondul situației umanitare precare din Fâșia Gaza, Merz a decis să nu mai livreze, "pentru moment", anumite echipamente militare către Israel. Era vorba despre arme care puteau fi utilizate și în războiul din Fâșia Gaza. Potrivit cancelarului, guvernul federal nu poate livra arme într-un conflict care ar putea face "sute de mii de victime civile".

Prosor a criticat neobișnuit de dur gestul cancelarului, afirmând la Welt TV că demersul lui Merz nu a contribuit nici la eliberarea ostaticilor israelieni din mâinile Hamas, nici la încheierea unui armistițiu. În schimb se discută mai degrabă despre "dezarmarea Israelului", a afirmat Prosor. "Este o sărbătoare pentru Hamas", spunea ambasadorul. El era în asentimentul premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a catalogat gestul cancelarului ca fiind o recompensă acordată Hamas.

Abia la jumătatea lunii noiembrie, guvernul federal a ridicat restricțiile privind exporturile de arme, cu efect de la 24 noiembrie. Pentru a justifica această decizie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius, a făcut referire la armistițiul intrat în vigoare la 10 octombrie în Fâșia Gaza.

Armistițiul este însă mai degrabă instabil. Din când în când au loc încăierări între luptătorii Hamas și soldații israelieni sau atacuri cu rachete din partea israeliană. Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile palestiniene din Gaza controlate de Hamas, considerate de încredere de către ONU și ONG-urile internaționale, peste 300 de persoane au fost ucise în Fâșia Gaza de focurile israeliene, inclusiv mulți copii.

Premierul și cancelarul vorbesc des la telefon

Duminică, într-un moment încordat, Merz revine în vizită la Netanyahu. Cancelarul evocă, mult mai frecvent decât înaintașii săi, lungile convorbiri telefonice purtate în ultimele săptămâni cu premierul israelian, consacrate situației volatile din Orientul Mijlociu, suferințelor umane din Gaza ori războiului de douăsprezece zile dintre Israel și Iran.

Sinagoga din München redeschisă: Merz vizibil emoționat

Pe lângă întrevederile politice cu Netanyahu și cu președintele Israelului, Izchak Herzog, o greutate aparte va avea și vizita cancelarului federal la memorialul Yad Vashem. Acesta nu este doar un loc al reculegerii, ci o arhivă vie a durerii, un sanctuar al memoriei celor șase milioane de evrei exterminați de Germania nazistă.

Observatorii de la Ierusalim vor fi remarcat momentul petrecut în septembrie, când Merz a luptat cu lacrimile la redeschiderea unei sinagogi din München, spulberată de furia nazistă în urmă cu 87 de ani. Cancelarul a mărturisit cu acest prilej că se simte "rușinat" de recrudescența urii antievreiești în Germania contemporană.

"Prietenie" sau "rațiune de stat"?

După disputa privind exporturile de armament, Merz a afirmat că "prietenia" germano-israeliană este suficient de solidă pentru a face față unui dezacord pe o anumită temă. "Nimic nu s-a schimbat în acest sens și nimic nu se va schimba", preciza cancelarul.

Merz mărturisea însă în octombrie că se împacă greu cu termenul de "rațiune de stat", considerând că acesta "nu a fost niciodată explicat până la capăt în toate consecințele sale". Acest termen a intrat în vocabularul politic german în 2008, când Angela Merkel, colegă de partid cu Merz în Uniunea Creștin Democrată, devenea primul șef de guvern străin invitat să vorbească în fața Knessetului.

Cu acel prilej, ea rostea o frază de neuitat: "Fiecare guvern federal și fiecare cancelar dinaintea mea au fost obligați de responsabilitatea istorică a Germaniei față de securitatea Israelului. Această responsabilitate istorică a Germaniei face parte din rațiunea de stat a țării mele".

Merz a continuat să folosească acest termen până în iunie, după care l-a abandonat aproape în totalitate. La un eveniment din toamnă, el a vorbit imediat după președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, care recursese de mai multe ori la sintagma "rațiune de stat". Cancelarul i s-a adresat spontan lui Schuster o singură dată în discurs și i-a citat afirmațiile. Apoi el a abordat responsabilitatea specială a Germaniei față de Israel, față de existența și securitatea acestuia, vorbind despre "o componentă nenegociabilă a fundamentelor normative ale Constituției noastre".

Ocol prin Iordania

Merz ajunge la Ierusalim la numai șapte luni după ce a preluat funcția de cancelar. Cei doi predecesori ai săi, Olaf Scholz și Angela Merkel, au efectuat vizita inaugurală la premierul israelian în primele trei luni de mandat și nu au mai revenit ulterior. Merz, în schimb, își începe deplasarea cu o oprire în Iordania, unde se întâlnește la Amman cu regele iordanian, înainte de a continua drumul spre Israel.