Analiză: Mesaje tranșante de la Chișinău pentru Rusia și UE

O rezoluție în acest sens a fost semnată de 36 de state plus UE. Republica Moldova este membru fondator al Tribunalului Special creat în cadrul Consiliului Europei pentru investigarea crimelor împotriva Ucrainei. „Încurajez și celelalte state membre să facă același lucru. Este un act juridic și politic care transmite fiecărui agresor, astăzi și mâine: regulile încă se aplică, Curtea se va întruni, iar justiția va fi făcută”, a menționat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. 

Maia Sandu: Rusia este cel mai mare pericol pentru continent 

Potrivit ei, Ucraina a rescris doctrina apărării moderne și a devenit un furnizor de securitate pentru continentul european – o realizare care merită sprijin consecvent. Șefa statului a mai adăugat că eforturile trebuie îndreptate și împotriva războiului cognitiv, care afectează societățile și încearcă să influențeze modul în care gândesc oamenii, să slăbească și, în cele din urmă, să controleze Europa: „Un război distruge orașe, cel de-al doilea distruge încrederea pe care se bazează o societate democratică. Moldova se confruntă cu acest al doilea război de ani de zile. Ne confruntăm cu șantaj energetic și interferențe informaționale. Toate acestea au un singur scop: să ne țină departe de Europa. Noi am rezistat, însă pericolul nu a trecut”, a atenționat Maia Sandu. 

A fost cel mai dur discurs de până acum al Maiei Sandu împotriva Rusiei, în care șefa statului a numit Rusia „stat agresor care trimite drone asupra civililor care dorm, care țintește spitale, școli și stații electrice”: „Rusia este cel mai mare pericol pentru continentul nostru astăzi și, probabil, pentru generația copiilor noștri. (…) Orice democrație care rămâne în afara familiei europene reprezintă o vulnerabilitate ce va fi exploatată. Așa că cel mai eficient răspuns la eforturile celor care încearcă să destabilizeze democrațiile este reducerea numărului de ținte vulnerabile”, a menționat președinta Maia Sandu. 

Potrivit ei, Republica Moldova și Ucraina și-au câștigat dreptul de a face parte din blocul comunitar prin faptul că „au ales Europa în condiții foarte dificile”: „Nu cerem scurtături, ne facem tema pentru acasă, însă cerem ca meritele să fie recunoscute, fiindcă pentru noi aderarea este un act existențial, iar pentru Europa reprezintă o investiție în propria securitate. Trebuie să păstrăm sprijinul pentru Ucraina și să oferim instrumente împotriva războiului cognitiv. Moldova este gata să răspundă acestor cerințe ca o țară care crede că proiectul european merită să fie apărat și construit”, a conchis șefa statului. 

Andrii Sybiha: „Vor fi sentințe la Haga. Ucraina are nevoie de asta. Și Rusia are nevoie de asta” 

La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a menționat că „punctul fără întoarcere a fost depășit”, iar Tribunalul Special a devenit realitate: „Este o zi istorică. La fel ca Tribunalul de la Nürnberg, Tribunalul Special va readuce justiția din ruinele provocate de război. Vor fi sentințe la Haga. Ucraina are nevoie de asta. Europa are nevoie de asta. Chiar și Rusia are nevoie de acest tribunal”, a menționat șeful diplomației ucrainene. El a explicat că, pentru tragerea la răspundere a Rusiei, a fost creată „o infrastructură din trei piloni”: Tribunalul Special, Registrul daunelor și Comisia daunelor. 

Rezoluția de la Chișinău menționează că atât statele membre ale Consiliului Europei, cât și țările terțe pot adera la acest acord, ceea ce ar putea lărgi semnificativ baza internațională de susținere a Tribunalului Special. 

Alain Berset: „Europa are nevoie de un spațiu juridic comun” 

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a declarat că fără securitate democratică, celelalte componente ale securității se vor prăbuși, chiar dacă, la prima vedere, par puternice. „Manipularea și interferența informațională străină necesită un răspuns comun. Republica Moldova cunoaște acest lucru mai bine decât oricine altcineva. O convenție-cadru va reprezenta un instrument juridic necesar, care va sta la baza spațiului juridic comun”, a menționat secretarul general. El a adăugat că sprijinul pentru Ucraina va rămâne prioritatea Consiliului Europei: „Am demonstrat că suntem pregătiți pentru orice decizie care urmează să fie luată astăzi, în această sală. Fără un spațiu juridic comun, Europa va deveni ceea ce alții își doresc să fie: o piață care poate fi exploatată, un teritoriu care poate fi supus presiunilor, o hartă care poate fi negociată. Europa este însă o forță care își stabilește propriile reguli”, a subliniat Alain Berset. 

„Cei responsabili de crimele de agresiune comise împotriva Ucrainei trebuie trași la răspundere”, a menționat la Chișinău ministrul de Externe a Marii Britanii, Yvette Cooper. „Consiliul Europei se întrunește aici, în Moldova, unde am văzut amenințări la adresa democrației din partea Rusiei și, bineînțeles, atât de mult sprijin pentru familiile ucrainene care au trecut granița în timpul atacurilor îngrozitoare continue asupra poporului ucrainean”, a menționat șefa diplomației britanice. 

Oana Țoiu: UE trebuie să deschidă, concomitent, toate clusterele de negocieri cu Moldova 

Ministrul de Stat pentru Afaceri Europene al Germaniei Günther Krichbaum, a subliniat că „Germania susține Moldova la nivel bilateral, dar și la nivel european. „Vrem să vedem Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil. Germania este alături de Moldova, inclusiv pentru că stabilitatea poate fi construită în regiune prin includerea țărilor în UE, ceea ce va constitui și un impuls pentru dezvoltarea economică. Moldova nu va fi singură”, a menționat Günther Krichbaum. 

Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, Maxime Prévot, a menționat, la rândul său, că „Moldova a livrat numeroase reforme în circumstanțe dificile și acum este timpul ca și UE să livreze. Aveți sprijinul total al Belgiei”. 

La Chișinău se află și șefa diplomației române, Oana Țoiu. Ea a reiterat poziția României vizând necesitatea deschiderii negocierilor politice Moldova-UE pe toate cele șase clustere concomitent: „Am văzut reformele pe care le-a făcut Republica Moldova și este foarte clar că, în acest moment, trebuie deschise toate clusterele, trebuie deschise negocierile și cu Ucraina și să avansăm și cu Balcanii de Vest. (…) Nu putem să riscăm ca țările din regiune, în timp, să nu mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state. Și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a menționat Oana Țoiu. 

La reuniunea de la Chișinău, delegațiile vor discuta și despre Pactul Democratic pentru Europa, viitoarea strategie de acțiune externă a Consiliului Europei, precum și despre migrație și consolidarea cooperării internaționale. Reuniunea marchează încheierea președinției Republicii Moldova în Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, exercitată în perioada 14 noiembrie 2025 - 15 mai 2026, sub mottoul „Pentru o Europă a păcii și rezilienței”. La eveniment participă peste 50 de delegații din statele membre, inclusiv peste 20 de miniștri ai afacerilor externe. Chișinăul va transmite președinția rotativă a Consiliului Europei către Principatul Monaco.