Analiză: Premierul Bolojan câștigă o nouă rundă cu coaliția

În ședința de miercuri a coaliției de guvernare, liderii partidelor au căzut de acord asupra mai multor măsuri care să reducă deficitul bugetar. Vor fi reduse cu 10% cheltuielile de personal în administraţia centrală, fără afectarea salariilor de bază, asta însemnând o economie de un miliard de euro, cu același procentaj vor fi scăzute sumele forfetare ale parlamentarilor, iar subvențiile partidelor vor fi și acestea diminuate cu zece procente.

În 2024, partidele au primit 77,5 milioane de euro subvenție de la buget. Cea mai mare parte a banilor a mers către presă și propagandă, în condițiile în care, de pildă, birourile parlamentare din teritoriu stau cu ușile ferecate, iar aleșii poporului nu sunt văzuți la față de alegători.

Anul trecut, numărul bugetarilor a crescut cu aproape 40.000

Legea salarizării unitare din 2017, care reglementa salarizarea bugetarilor inclusiv prin acordarea unor indemnizații, prime și sporuri, a condus la o sporire a veniturilor salariaților de la stat care au golit bugetul numai anul trecut cu aproape trei miliarde de euro.

La sporurile pentru condiții vătămătoare, pentru confidențialitate, pentru suprasolicitare neuropsihică au fost adăugate multe altele care nu justifică în nici un fel condițiile presupuse ca fiind vătămătoare la locul de muncă. Unele din aceste sporuri de care au beneficiat sute de mii de bugetari ajungeau până la 50% din salariu. În iulie, guvernul Bolojan le-a plafonat la 300 de lei brut.

Numai anul trecut, în timpul guvernării Ciolacu, numărul bugetarilor a crescut cu aproape 40.000 de salariați, ajungând la recordul de 1,3 milioane. De reținut că, în 2023, Marcel Ciolacu promitea desființarea a 200.000 de posturi vacante din administrație.       

Tot anul trecut, cheltuielile de personal au crescut cu peste 20%, un record în ultimii 15 ani. Acest dezmăț pe umerii bugetului nu și-a atins scopul, partidele extremiste și candidatul la alegerile prezidențiale din decembrie Călin Georgescu dând peste cap planurile partidelor tradiționale.

Luni de zile PSD s-a opus tăierii de posturi în primării

În urmă cu o lună, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR+minorități a decis reducerea cu 10% a numărului de parlamentari începând cu 2028, de la 465, câți sunt acum, la 420. Chiar și așa, numărul aleșilor e mult prea mare în raport cu populația față de alte state europene.

Situația e comparabilă cu ceea ce se întâmplă în administrația publică locală. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, declara în urmă cu o lună că unitățile administrative trebuie reclasificate, în condițiile în care „din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori“.

De ce nu a fost făcută până acum această reformă administrativă? Pentru că indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori ai localității la salariul de bază minim brut pe țară. Politicienii și-au jucat și aici cartea pentru a beneficia de sprijinul aleșilor locali.

Dacă reforma administrației locale ar fi fost făcută până acum, nu ar mai fi fost nevoie de tăierea a 10% din posturile primăriilor și consiliilor județene. Dar păienjenișul clientelar din administrația locală a fost încurajat de partide din același motiv de a avea controlul asupra puterii locale.

Luni de zile PSD, care la alegerile de anul trecut a obținut peste jumătate din posturile de primar, s-a opus reformei propuse de Ilie Bolojan tocmai din motivul că cea mai mare parte a celor 13.000 de posturi care vor dispărea din primării sunt de fapt pierderile partidului.

Nu știau liderii PSD că peste două treimi din primăriile comunelor, orașelor și municipiilor nu și-ar fi putut plăti salariile angajaților dacă nu ar fi primit an de an bani de la bugetul de stat? Evident că știau, dar într-un final au trebuit să cedeze în fața premierului Bolojan, care nu a dat nici un pas înapoi. Nici în cazul de față, nici în cazul celorlalte măsuri de austeritate, pe care le-a obținut deseori singur.