Republica Cipru preia preşedinţia Consiliului European

Când Republica Cipru a preluat pentru prima dată preşedinţia Consiliului European, în 2012, Uniunea Europeană se lupta să gestioneze criza financiară ajunsă la apogeu. Zona euro şi coeziunea ei se confruntau cu presiuni constante, în timp ce ţări cum ar fi Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda erau incluse în programe de asistenţă financiară.

Nici Republica Cipru nu a făcut excepţie. În timp ce deţinea preşedinţia Consiliului European, ţara se confrunta cu probleme severe în sistemul său bancar, care au silit-o câteva luni mai târziu să accepte un program de salvare din partea UE şi a Fondului Monetar Internaţional. Aceste programe de salvare UE-FMI au fost pachete financiare acordate pe durata crizei din zona euro.

Pentru DW, şefa diplomaţiei cipriote din epocă, Erato Kozakou-Marcoullis, şi-a amintit că în 2012 "agenda strategică se concentra pe gestionarea crizei din zona euro, promovarea creşterii, ocuparea forţei de muncă şi creşterea competitivităţii, modernizarea administraţiei publice şi întărirea pieţei comune europene".

O nouă perioadă, noi priorităţi

Republica Cipru preia 14 ani mai târziu pentru a doua oară preşedinţia Consiliului European, într-un context politic total diferit. Uniunii Europene i se cere acum să-şi redefinească rolul de actor politic în toiul unor tensiuni geopolitice prelungite atât în estul Europei cât şi în Orientul Mijlociu.

Comentând actualul context, Kozakou-Marcoullis subliniază că Europa se confruntă astăzi "cu provocări fără precedent, izvorâte din războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi din situaţia existentă în Orientul Mijlociu, într-un peisaj global care se schimbă rapid, cu o instabilitate în creştere".

Potrivit fostei ministre de Externe, UE pare determinată să-şi asume un rol de conducere mai proeminent în vederea gestionării acestor provocări, conform Agendei Strategice adoptate de Consiliul European în 2024, valabile pe perioada 2024-2029. Ea a adăugat că este prin urmare natural ca agenda preşedinţiei cipriote să reflecte aceste priorităţi.

"O UE încrezătoare în forţele proprii cu deschidere spre lume"

Într-adevăr, când preşedintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, a prezentat priorităţile preşedinţiei cipriote pe 21 decembrie la Lefkara - un sat simbolic din  Cipru, cu o moştenire culturală bogată - obiectivul unei Uniuni Europene mai autonome şi capabile să joace un rol în politica globală a fost clar formulat.

"Preşedinţia cipriotă va lucra în favoarea unei Uniuni încrezătoare în forţele proprii, care este deschisă către lume", a afirmat Christodoulides, prezentând cele cinci coloane principale ale preşedinţiei sale.

Potrivit preşedintelui, aceste coloane se concentrează pe securitate, competitivitate, extindere, autonomie şi echilibru fiscal.

Intrând în amănunte, Christodoulides a declarat că Republica Cipru va sprijini iniţiative în domeniul apărării şi va promova agenda pregătirii Europei pentru apărare în 2030, simultan cu întărirea alianţei transatlantice. Privitor la competitivitate, el a subliniat nevoia securităţii energetice, diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor printr-o infrastructură energetică interconectată.

În privinţa extinderii UE, el s-a referit în special la Ucraina, Republica Moldova şi ţările Balcanilor de Vest, subliniind că preşedinţia cipriotă se angajează să livreze un progres tangibil pe drumul integrării europene a acelor ţări.

Accent pe Ucraina şi Orientul Mijlociu

De câte ori preşedintele Christodoulides vorbeşte despre obiectivele preşedinţiei cipriote - în special despre ţelul autonomiei strategice a Uniunii Europene - el se referă pe larg la crizele de la frontiera estică a UE, în special la situaţia din Ucraina şi la evoluţiile din Orientul Mijlociu.

Acest fapt a fost evident recent, la o reuniune la vârf a Consiliului European, când preşedintele Ciprului a legat chestiunea Ucrainei şi de agenda extinderii UE şi de discuţii privind securitatea şi apărarea.

Christodoulides a semnalizat deja priorităţile Ciprului în timpul unei vizite efectuate pe 4 decembrie în Ucraina, subliniind că "Nicosia va face tot ce este necesar" pentru a asigura menţinerea în fruntea agendei a perspectivei europene a Ucrainei.

Descriind extinderea nu doar ca pe o alegere politică, ci ca pe o "necesitate geopolitică", el a arătat că preşedinţia cipriotă va face eforturi pentru a sprijini procesul de aderare ca mijloc de întărire a securităţii colective europene şi a rezilienţei democratice.

Aceeaşi atenţie se va acorda situaţiei din Orientul Mijlociu. Pentru preşedintele cipriot, întărirea legăturilor instituţionale ale UE cu ţările din regiune este imperativă.

"În calitate de UE, noi trebuie clar să facem mai mult, să ne instituţionalizăm cooperarea şi să demonstrăm în practică ceea ce adesea declarăm - că UE trebuie să aibă o perspectivă de 360 de grade", a declarat el la Bruxelles în ajunul începerii preşedinţiei cipriote.

Graniţele Europei sunt o preocupare majoră

Pentru fostul ministru cipriot de Externe, Ioannis Kasoulides, legătura dintre războiul din Ucraina, criza din Orientul Mijlociu şi din UE constituie principala prioritate a preşedinţiei cipriote. El a declarat pentru DW că Republica Cipru trebuie să aibă o preşedinţie în care tema Ucraina să fie strâns legată de dezbaterile privind politica europeană externă şi de apărare, permiţând UE să joace rolul care se aşteaptă de la ea la nivel global.

În acelaşi timp, Kasoulides subliniază că Republica Cipru, în calitate de ţară care asigură preşedinţia Consiliului European, poate oferi "valoare adăugată în întărirea cooperării între UE, Orientul Mijlociu şi lumea arabă, date fiind relaţiile strânse dintre Nicosia şi ţările din regiune".

El a afirmat, de asemenea, că preşedintele Christodoulides a anunţat că la Nicosia va avea loc o reuniune europeană la vârf pe 23 aprilie 2026. Liderii celor 27 de state membre ale UE vor avea atunci ocazia să se întâlnească cu preşedinţi şi premieri ai unor ţări din estul Mării Mediterane şi din Golful Persic.