România 2026: Apărare de lux cu buzunare găurite

Președintele României vorbește despre accesul în OCDE și zona euro. Premierul țării vrea zid de securitate la Marea Neagră. Ministrul lor al Apărării proiectează protecția investițiilor militare. În portofel se ascunde, însă un elefant: în vreme ce politicienii desenează hărți strategice și visează rachete integrate și monede unice, bugetele sunt în pană. Și, din acest motiv, există un guvernator al băncii centrale, din aceeași țară, care pornește dușul rece.

Mărimea aduce forța

Președintele Nicușor Dan a deschis balul, luni, 30 martie 2026, la Ateneul Român, în prima seară a Romania Government Roundtable, conferință organizată la București de grupul editorial britanic The Economist, cu o viziune clară: competitivitatea trece prin integrare. E logica mărimii care aduce forță: ”E o regulă economică foarte simplă: eşti mai competitiv dacă eşti mai mare. În condiţiile în care avem o viteză economică tot mai mare global, România trebuie să se integreze şi euro este o formă de integrare în economia europeană”, a apreciat Dan. 

”Suntem în grafic şi sperăm ca România să devină membru OCDE în acest an”, a adăugat președintele. Și a mai dat și un exemplu despre cum competitivitatea este afectată de absența integrării: ”Nu putem avea o piaţă unică europeană fără să avem o piaţă unică energetică europeană”. În acest sens, șeful statului român și-a exprimat speranța că viitorul cadru financiar multianual poate include alocații pentru finanțarea energiei nucleare. Este un domeniu la care România ar avea ceva planuri.

Șantierul rutei ocolitoare a Rusiei

În oglindă, premierul Ilie Bolojan, vedeta celei de-a doua zile a conferinței, a mutat privirea spre est, pledând pentru un fort neîntrerupt, ca o centură ocolitoare a Rusiei, de la Baltică la Marea Neagră. ”Nu putem avea încredere că acțiunile Rusiei vor deveni previzibile în anii următori, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Frontiera de est a Uniunii Europene va rămâne, pentru mulți ani de acum înainte, cea mai importantă a Uniunii”. 

Același registru s-a deslușit și din mesajul ministrului român al Apărării, Radu Miruță: ”Nu putem vorbi despre un mediu sigur de afaceri fără să garantăm că investiţiile nu vor fi afectate de ceea ce se întâmplă în Ucraina ori Iran. Capacitatea de a descuraja posibilii atacatori reprezintă cel mai important lucru la care lucrăm şi putem face asta prin creşterea investiţiilor, prin a avea achiziţii comune şi printr-un dialog la nivelul ministerelor apărării”. Aceasta, a punctat Miruță, se lovește într-o problemă structurală: ”Discutăm despre o Europă unită, dar în ceea ce privește achizițiile, pentru fiecare minister al Apărării, ele sunt separate. Nu putem discuta despre 27 de soluții individuale pentru o singură problemă militară”.

Un Isărescu pentru prea mult entuziasm

Retorica integrării, care a fost cumva firul roșu al intervențiilor de la conferință, a stat sub presiunea pedalei de frână apăsate de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Omul pe care organizatorii evenimentului l-au prezentat drept probabil cel mai longeviv șef de bancă centrală a lăsat rachetele și dronele să se audă în fundal și s-a referit la deficiențele sistemului dar, mai ales, la banii lipsă de la buget.

Mesajul lui Isărescu nu a fost deloc ”printre rânduri”: zidurile de securitate nu pot fi ridicate pe nisipuri fiscale. În timp ce politicienii promit investiții și siguranță, Isărescu le-a făcut un ”reality check”: situaţia finanţelor publice din România se loveşte de cheltuielile bugetare iraționale, spațiul fiscal limitat este o menghină pentru așteptările cetățenilor, stabilitatea socială face o echilibristică periculoasă între politicile electorale și disciplina fiscală impusă de piețe.

”Ne confruntăm cu vulnerabilități structurale, un deficit persistent de cont curent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile externe de finanțare”, a amintit guvernatorul. În plus, în cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu va continua, ”impactul asupra economiei şi nu doar asupra economiei României” ar putea să se agraveze și mai tare. Dar, a sugerat Isărescu, reformele sunt inevitabile. Iar banca centrală, care ar trebui să ancoreze inflaţia nu are rolul ”de a elimina incertitudinea, pentru ca aceasta este imposibil, ci să evite transformarea incertitudinii în instabilitate”.

Federalistul Letta și vulnerabilitatea care ucide Europa

Spre deosebire de România, alte state nu au povara aceluiași deficit bugetar apăsător. Au, însă, aceleași apăsări fundamentale, pe care le-a scos în evidență fostul premier italian Enrico Letta: în Europa Unită ”suntem integrați în aspecte importante, dar suntem fragmentați în trei domenii: piețele financiare, energia și conectivitatea”. Iar ”acestea reprezintă astăzi principala cauză a slăbiciunii europene. Să recunoaștem și să conștientizăm acest punct fundamental: fragmentarea”. 

Asemenea lui Miruță, politicianul federalist italian a dat ca exemplu apărarea: ”Trebuie să ne integrăm sistemele de apărare, singura modalitate de a fi independenți tehnologic și, de asemenea, de a crea locuri de muncă acasă. A fi fragmentați înseamnă să trimitem locuri de muncă și investiții în alte părți ale lumii, (...) înseamnă că nu suntem capabili să atragem, pentru că suntem prea mici. Inerția ne face să gândim la nivel național. Această inerție ucide competitivitatea europeană”.

Granița care s-a mutat în miezul lucrurilor

La granița de răsărit a Europei și la securitatea regiunii Mării Negre, un rol fundamental îl are Turcia. La conferința de la București a fost prezent fostul premier Ahmet Davutoglu, care a adus în discuție o hartă pe care ”Europa de Sud-Est sau Balcanii” se află în miezul interconectării globale. Vestul depinde de resursele Orientului, or, acestea trec pe aici iar ”acest conflict, implicând Israelul, Statele Unite și Iranul, devine un război global tocmai din cauza acestor interconexiuni”.

Este, a punctat Davutoglu, momentul pentru o nouă abordare despre participarea Turciei la perspectiva europeană. Politicianul de la Ankara, arhitectul ”politicii de zero probleme cu vecinii”, strategie care a eșuat după ce Recep Tayyip Erdogan și-a consolidat puterea personală, a stat, pe podiumul dezbaterii, alături de Dimitris Avramopoulos, fost comisar european pentru migrație și de mai multe ori ministru în Guvernele de la Atena. Din această poziție, Davutoglu a reluat vechile sale idei despre cooperare, atât în bilateral cu vecinul de la apus cât și în beneficiul celor două părți ale Ciprului divizat: ”Dacă vom reuși să soluționăm această problemă, vor exista resurse suplimentare disponibile”. 

”Fragmentare” s-a auzit și în mesajului transmis de Avramopoulos: aceasta, a amintit fostul responsabil european, a început odată cu criza migranților, în 2015-2016, și continuă și astăzi. Politicianul grec a pus și el degetul pe harta care arată că ”Europa de Sud-Est nu mai reprezintă ceea ce era înainte” ci ”o zonă care ajunge din Austria până la Orientul Mijlociu”, în care ”vechile certitudini dispar, noi echilibre apar” și aduc cu ele oportunități și responsabilități.

Vocea unui Nobel: de la apărare la reinventare

Vedeta conferinței a fost laureatul Nobel Daron Acemoglu. Profesorul de la Massachusetts Technology Institute a venit la București cu un semnal de alarmă la adresa liberalismului: “Dacă nu reinventăm democrația, dacă nu găsim o modalitate de a-i face pe oameni să simtă că vocile lor contează, autocrația va părea întotdeauna alternativa atractivă, deși falsă”. Vechile instituții nu trebuie apărate ci regândite în folosul oamenilor care se simt abandonați de sistemul actual și de economie. Dacă toate exercițiile de echilibristică eșuează, niciun zid de la Marea Neagră nu va opri asaltul populismului asupra democrației.

Acemoglu a completat, într-un fel, dușul rece financiar adus de Mugur Isărescu - dar a făcut-o din perspectiva opusă. Laureatul Nobel pentru economie a mutat reflectorul de pe cifre pe oameni: simpla creștere economică sau integrarea în structuri precum OCDE nu mai sunt suficiente, dacă beneficiile nu ajung la cei lăsați în urmă de tehnologie și de elitele care profită.

O posibilă concluzie după Economist Romania Government Roundtable sună pragmatică dar nu oferă neapărat și soluții: războiul de la granițe obligă România să fie mare, dar buzunarul o obligă să fie prudentă.