România în 2026: destabilizare internă și război la graniță

Guvernul de largă coaliție condus de Ilie Bolojan înaintează greu în echilibrarea economiei și trebuie să facă față permanent opoziției PSD. În 2026, românii nu vor trăi mai bine, iar social-democrații aruncă deja vina pe celelalte partide din arcul de guvernământ. Inflația va rămâne crescută, liberalizarea prețului gazului natural și celelalte taxe și impozite care se aplică de la 1 ianuarie, vor adăuga noi frustrări într-o societate în care 20% din populație trăiește sub pragul de sărăcie, iar 15% câștigă salariul minim pe economie care, în forma brută, înseamnă 4050 de lei (810 euro), dar în forma netă e doar de circa 2400 de lei (480 euro). Fostul ministru PSD al Economiei, Adrian Câciu, spunea că 90% dintre români câștigă, de fapt, sub 4000 de lei pe lună. România e o țară cu salarii mici, în care bugetarii au cu 30% mai mult decât cei care lucrează în mediul privat.

Trei sferturi dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită 

Puterea de cumpărare a scăzut anul trecut cu 6%, iar 75% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. E scorul cel mai pesimist din ultimii 20 de ani, care prevestește o acumulare a nemulțumirilor, atât pe fondul crizei economice interne, cât și al războiului de la graniță. Graficul încrederii în liderii politici arată o creștere a preferințelor extremiste: președintele Nicușor Dan e cotat cu doar 35%, sub Călin Georgescu (40%) și sub George Simion (37%). Premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, se află la egalitate: 25% din populație își exprimă încrederea în cei doi (sondaj CURS, decembrie 2025). Nu înseamnă că la viitoarele alegeri vor câștiga radicalii, dar dacă până atunci partidele tradiționale nu vor veni cu lideri credibili, e posibil ca România să se prăbușească în brațele celor care promit „Totul pentru Țară”, la fel ca predecesorii lor interbelici. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și celelalte grupuri din parlament care sugerează că își au rădăcinile în Mișcarea Legionară au tot mai mulți aderenți printre nemulțumiții din toate zonele sociale. Deocamdată, nici acești radicali nu au un lider care să aibă carismă și putere să-i adune pe toți extremiștii sub aceeași umbrelă, dar nu e exclus să-l găsească.

În 2026, AUR și celelalte formațiuni radicale se vor consolida, vor atrage oameni bine pregătiți cu vederi naționaliste și vor încerca să demonstreze că ei sunt viitorul. Nu au, însă, nicio șansă să-l suspende pe actualul președinte Nicușor Dan, fără ajutorul PSD. Social-democrații nu mai sunt, însă, deloc puternici, cu scorul parlamentar de 22%, jocurile pe care le pot face sunt limitate. O eventuală alianță PSD-AUR, care să preia guvernul, i-ar izola pe social-democrați pe plan internațional, le-ar tăia fondurile și chiar posibilitățile de împrumut. PSD vrea să rămână în această guvernare alături de PNL și UDMR, iar scopul pe termen scurt e să elimine USR din coaliție.

Acord nescris cu liderii Justiției 

PSD face tot ce poate pentru a destabiliza arcul guvernamental pe două direcții: una politică și alta care ține de echilibrul sistemului. La vedere, pe social-democrați îi interesează banii pentru primarii lor, afacerile și sinecurile pentru clienții politici, plus menținerea controlului asupra Justiției. O analiză la nivel sistemic ar putea arăta și că oamenii susținuți de PSD în funcții aparent obscure încearcă de multă vreme să clatine direcția euro-atlantică pe care se află România. În acest punct, AUR și PSD se întâlnesc, iar la momentul oportun ar putea face joncțiunea.

PSD încearcă să-și păstreze acordul nescris cu liderii Justiției în așa fel încât Legea pensiilor magistraților să nu poată trece de Curtea Constituțională. Judecătorii trimiși de PSD la CCR au pus Curtea în pragul unei crize constituționale, care se poate prelungi. Între timp, dosarele liderilor PSD trenează (Nordis, de exemplu, unde apare atât Sorin Grindeanu, cât și fostul premier Marcel Ciolacu), Direcția Națională Anticorupție (DNA) nu e deloc harnică, dar președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu schimbarea procurorilor șefi. Cu toate că i-a adunat pe magistrații reformiști la Cotroceni, încă nu are o concluzie cu ce ar trebui schimbat în sistem, în așa fel încât corupților, violatorilor, criminalilor, celor care lucrează pentru Rusia să le fie frică de autoritatea Justiției.

Țara rămâne fragilă 

România e divizată din interior, fiindcă unii din serviciile de intelligence l-au ajutat pe Călin Georgescu să câștige primul tur al prezidențialelor din 2024, fiindcă, așa cum spunea la DW fostul procuror militar Cătălin Ranco Pițu, Moscova și-a conservat vechea rețea de spionaj aici. Pe fondul crizei economice, a nemulțumirilor din guvern, a războiului din Justiției, a temerilor celor din instituțiile de forță că-și vor pierde privilegiile, țara poate fi ușor destabilizată în favoarea inamicilor săi.

România rămâne fragilă, după ce Călin Georgescu, cu sprijinul rușilor, era să ajungă la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan nu a propus un nou șef la Serviciul Român de Informații, nu l-a schimbat pe directorul spionajului autohton și nu a reușit să convingă aceste instituții să trimită rapoarte clare cu ceea ce s-a întâmplat la prezidențialele din noiembrie 2024. După anularea alegerilor prezidențiale, românii nu au aflat cum s-au întâmplat lucrurile, țara e fragmentată, guvernul e instabil și boicotat din interior, sistemul Juridic e nemulțumit, revanșard și parțial aservit politic, instituțiile de forță au înăuntrul lor grupări dilematice, criza economică avansează, iar societatea e tot mai nemulțumită.