Rusia: Sancțiuni americane pentru marile companii petroliere

Statele Unite vor îngheța activele Lukoil și Rosneft și ale mai multor zeci de companii subsidiare ale celor doi giganți petrolieri ai statului rus. Iar firmelor și cetățenilor americani le va fi interzis să facă afaceri cu aceste entități din Rusia.

Anunțul sancționării Rusiei a fost făcut de președintele Donald Trump, care l-a primit la Casa Albă pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta noi măsuri care să ajute la încheierea războiului din Ucraina. La întâlnirea cu presa ce a premers discuțiilor bilaterale, Trump a explicat că a anulat întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, anunțată a avea loc în Ungaria, pentru că ”nu mi s-a părut potrivită. (...) Nu am avut impresia că vom ajunge acolo unde trebuie să ajungem, așa că am anulat-o. Dar o vom face pe viitor”.

Anterior, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, anticipase vestea sancționării celor două companii petroliere. La Fox Business, Bessent afirmase că ”președintele Putin nu a venit la masa negocierilor într-un mod onest și deschis, așa cum ne-am fi dorit”.

Rusia a reacționat prin vocea fostului președinte Dmitri Medvedev, care a apreciat că cele mai recente gesturi americane arată că Washingtonul este ”pe picior de război” cu Moscova. ”Statele Unite sunt dușmanul nostru, iar pacificatorul lor vorbăreț s-a angajat acum pe deplin pe calea războiului cu Rusia. Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună”, a scris Medvedev pe Telegram.

Ce presupun sancțiunile?

Conform informațiilor culese de Guvernul Marii Britanii, Rosneft și Lukoil, implicate în explorarea, extracția, rafinarea și vânzarea de petrol și gaze, sunt printre primele zece companii listate la bursa de la Moscova și exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă pentru 6% din producția mondială de petrol și pentru aproape jumătate din întreaga producție rusă.

Motivele măsurilor adoptate la Washington au fost detaliate într-un comunicat al Departamentului Trezoreriei. Sancțiunile au fost impuse din cauza ”lipsei de angajament serios a Rusiei față de un proces de pace care să pună capăt războiului din Ucraina” iar includerea acestor companii pe lista neagră va îngreuna capacitatea Rusiei de a obține venituri pentru mașinăria sa de război. Statele Unite, mai spune ministerul american, sunt pregătite ”să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar”, pentru a promova încheierea conflictului.

Secretarul Bessent a estimat că actuala decizie este ”una dintre cele mai ample sancțiuni impuse vreodată Federației Ruse”, adăugând că președintele american Donald Trump este ”dezamăgit de stadiul în care ne aflăm” în discuțiile privind armistițiul în Ucraina.

Și UE ia noi măsuri împotriva Rusiei

Și statele Uniunii Europene au adoptat oficial, în această dimineață (joi, 23 octombrie 2025), un al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care cuprinde o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat rusesc și noi restricții care vizează băncile, diplomații și comerțul, inclusiv cu entități din India și China.

Lars Løkke Rasmussen, ministrul de Externe al țării ce deține Președinția Consiliului UE, Danemarca, a declarat că interdicția asupra LNG-ului reprezintă ”un pas major spre eliminarea completă a energiei rusești din Europa.” Interdicția va fi aplicată în două etape: contractele pe termen scurt vor expira după șase luni, iar acordurile pe termen lung vor înceta la 1 ianuarie 2027. Pe de altă parte, ”UE restricționează deplasările diplomaților ruși pentru a contracara tentativele de destabilizare. Pentru Putin devine tot mai greu să finanțeze acest război”, a scris pe platforma X șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

O problemă a europenilor este legată de felul în care urmează să fie finanțate proiectele de susținere a Ucrainei. Belgia, țara care administrează activele înghețate ale Rusiei, are obiecții cu privire la intenția UE de a le transfera Ucrainei. Motivul: absența unui cadru legislativ care să asigure că eventuale consecințe juridice ar fi suportate solidar de toate statele UE.

Trump: Tomahawkurile, prea deștepte, prea pline de secrete

Șeful administrației americane a argumentat, înaintea întrevederii cu secretarul general NATO, refuzul de a furniza Ucrainei rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune pe care Kievul le-a solicitat: ”Problema cu Tomahawkurile, lucru pe care mulți nu îl știu, este că durează cel puțin șase luni, de obicei un an, să înveți cum să le folosești. Sunt extrem de complexe, așa că singurul mod în care o rachetă Tomahawk ar putea fi lansată este dacă am face-o noi, iar noi nu vom face asta”.

Cu astfel de rachete, Kievul ar fi putut ținti instalații strategice îndepărtate din interiorul Rusiei. Chiar ieri (marți, 22 octombrie 2025), Kievul a folosit o rachetă britanică de standarde asemănătoare cu care a lovit o fabrică de explozibili și combustibil pentru rachete, la Briansk, la circa 300 de kilometri est de granița ruso-ucraineană.

”Este nevoie de un an de antrenament intensiv ca să înveți să o folosești. Noi știm cum se folosesc, dar nu vom învăța pe alții să o facă”, a adăugat președintele, la întâlnirea cu jurnaliștii, în Biroul Oval.

În schimb, a relatat Wall Street Journal, Casa Albă și-a dat acordul ca armata ucraineană să folosească rachete europene cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor militare din Rusia. Este vorba despre sistemul britanic Storm Shadow, care se bazează în identificarea țintelor pe informații furnizate de rețeaua de sateliți a Statele Unite.

Rușii se apără cu tehnologie occidentală

O nouă investigație jurnalistică a unui consorțiu de mai multe publicații germane a descoperit că Rusia construiește un sistem secret de supraveghere subacvatică în zona arctică folosind tehnologie occidentală avansată sustrasă din Occident.

Companii apropiate Kremlinului dar înregistrate în afara Rusiei au achiziționat nave de cercetare, roboți subacvatici, sisteme sonar și cabluri speciale din cel puțin zece țări europene, precum și din SUA, Japonia și Canada.

Sistemul creat este capabil să detecteze submarinele occidentale și să protejeze bazele ruse de submarine nucleare din Arctica. Iar analiștii avertizează că amplasarea strategică a rețelei ar putea permite Rusiei să țintească rapid atât SUA, cât și Europa, cu rachete nucleare.

Trump mizează pe influența lui Xi

Președintele american trage speranțe să convingă Beijingul să se implice în exercitarea de presiuni asupra Moscovei pentru a opri luptele din Ucraina.

Trump are programată o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping chiar săptămâna viitoare, în Coreea de Sud. ”Cred că el [Xi - n.red.] poate avea o influență majoră asupra lui Putin. Este un om respectat. Este un lider foarte puternic al unei țări foarte mari. Vom vorbi despre Rusia și Ucraina”, a precizat Trump.

cis / ia (AP, AFP, Reuters)