Spotmedia: De ce își modernizează Elveția rețeaua de buncăre

Undeva în Zurich, ascuns sub fermecătoarele străzi pietruite și clădirile medievale din orașul vechi, există un loc care îi uimește pe toți cei care ajung acolo.

La prima vedere, Urania, un spațiu subteran care se întinde pe șapte etaje, este o parcare. Dar, de fapt, e mai mult decât atât: este și o fortăreață militară modernă ascunsă la vedere.

Parcarea subterană este unul dintre cele mai mari adăposturi publice din Elveția și ar putea găzdui 11.000 de persoane în caz de urgență, având apă potabilă, generatoare de energie de urgență, filtre de gaz și un sistem de comandă, scrie The Washington Post.

Ce înseamnă pentru elvețieni să fii mereu pregătit

A fi pregătit e un fel de sport național în Elveția, unde serviciul militar sau în forțele de apărare civilă este obligatoriu. Iată câteva date elocvente în acest sens:

• Elveția are o rețea de aproximativ 370.000 de adăposturi personale care asigură un loc atribuit în secret fiecăruia dintre cei aproape 9 milioane de locuitori ai săi. Spații separate sunt destinate forțelor de protecție civilă și armatei.
• Elveția cheltuiește acum sute de milioane pentru a-și moderniza vasta rețea de adăposturi personale și centre de protecție civilă, având în vedere „situația globală de securitate în schimbare”.
• În 2026, va intra în vigoare o nouă ordonanță privind protecția civilă, care prevede modernizarea a 200 de buncăre mai mari, la un cost total de 276 de milioane de dolari pe parcursul a 15 ani.
• Taxa pe care dezvoltatorii imobiliari trebuie să o plătească autorităților locale pentru finanțarea adăposturilor publice va crește, de asemenea, de la aproximativ 1.000 de dolari la peste 1.700 de dolari de persoană.
• Autoritățile regionale ale Elveției desfășoară lucrări în buncărele din toate cantoanele pentru a moderniza sistemele de ventilație și filtrare îmbătrânite care ajung la sfârșitul ciclului lor de viață de 40 de ani. Există un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru acest lucru, disponibil în următorii 15 ani, iar la nevoie intervalul de timp poate fi scurtat, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului elvețian.
• Armata solicită propuneri despre cum ar putea fi modernizate fortificațiile militare existente și transformate în „noduri de apărare greu de atacat”, invitând companiile și startup-urile să-și prezinte ideile în această lună.

Buncărele fac parte din „ADN-ul” al Elveției

Renovarea buncărelor vine pe fondul războiului din Ucraina, care a dat startul unei noi ere de militarizare dificilă în Europa.

Țări precum Danemarca, Suedia, Finlanda, Franța și Regatul Unit și-au revizuit regulile de recrutare, au sporit cheltuielile pentru apărare, au testat sistemele de avertizare de urgență, au modernizat campaniile de informare publică și i-au îndemnat pe cetățeni să-și creeze un stoc de provizii.

Deși Elveția și-a menținut neutralitatea politică timp de secole, dreptul la un adăpost personal este consacrat în Legea federală pentru protecția civilă, introdusă în 1963.

• Țara care nu se află „în război, dar nici în pace" își modernizează buncărele antiatomice

Silvia Berger Ziauddin, profesoară de istorie elvețiană și contemporană la Universitatea din Berna, a declarat pentru cotidianul american că mentalitatea de a avea buncăre face parte din „ADN-ul național” al Elveției, evoluând de la strategia defensivă de la sfârșitul anilor 1800 a Redutei Naționale - când au fost construite buncăre în munți pentru protecția împotriva invadatorilor străini - până la amenințările nucleare ale Războiului Rece. O combinație de voință politică și factori externi a ajutat rețeaua să înflorească, a explicat ea.

În anii următori, multe buncăre mai mari au fost vândute de armată, unele fiind transformate în muzee, ferme de ciuperci sau locuri de depozitare pentru brânză perfect maturată.

Obligația de a construi adăposturi personale a fost aproape eliminată în 2011, dar a primit un nou impuls după cutremurul de la Fukushima din Japonia și după izbucnirea războiului din Ucraina.

Acum, autoritățile dezvoltă rețeaua existentă pentru o situație de „multicriză”, un scenariu în care apar mai multe amenințări simultan, a spus Berger Ziauddin, precum și pentru o „reînnoire a concentrării asupra scenariilor de război”.

Elveția învață de la alții

Autoritățile elvețiene analizează ce fac alte țări și iau notițe de la locuri precum Ucraina, Finlanda și Israel, a spus Jordi. „Trebuie să definim: împotriva a ce vrem să protejăm?”

La un cost estimat de 1.800 de dolari de persoană pe o perioadă de 60 de ani, adăposturile oferă „o bună asigurare. Este o infrastructură uriașă, dar în cele din urmă e mai ieftină decât orice alte măsuri pe care le-ai putea lua pentru a vă proteja populația”, a spus Daniel Jordi, șeful Protecției Civile.

• Polonia își întărește apărarea: Armata cheamă 100.000 de voluntari la instrucție, Guvernul cere adăposturi obligatorii

Potrivit guvernului elvețian, dintre cele 370.000 de buncăre din Elveția, multe se află în blocuri de apartamente, iar alte 1.700 de facilități sunt destinate posturilor de comandă și spitalelor de campanie.

Acestea pot fi folosite ocazional pentru depozitare, dar sunt construite conform unor specificații riguroase:

• Învelișul exterior e realizat din beton armat, cu uși antiexplozie, sisteme de ventilație, ieșiri de urgență și ecluze concepute să reziste armelor nucleare, biologice sau chimice.
• Deși au dimensiuni variate, trebuie să aibă suprafața de cel puțin un metru pătrat și un volum de 2,5 metri cubi per ocupant.
• Pentru fiecare 30 de ocupanți este necesară o toaletă uscată - deși unele buncăre sunt echipate cu toalete și dușuri cu sistem de spălare.

Amplasamentul buncărelor rămâne un secret bine păzit. În caz de urgență, guvernul va ordona „preatribuirea” locurilor, iar autoritățile locale vor trebui să pună în funcțiune adăposturile în termen de cinci zile. Detaliile vor fi comunicate publicului doar în baza ordinelor guvernamentale, a precizat maiorul Frank Armour, ofițer de stat major al forței de Protecție Civilă din cantonul Vaud.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.