UE rămâne cordială cu SUA după amenințările lui Trump

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au încercat vizibil să reducă tensiunile în retorica cu președintele american Donald Trump, după summitul lor de joi, de la Bruxelles.

Blocul a decis organizarea summitului după ce Trump amenințase să impună tarife de 10% Germaniei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Țărilor de Jos, Suediei, Marii Britanii și Norvegiei - națiuni care trimiseseră trupe în Groenlanda, în contextul ambițiilor SUA de a prelua controlul asupra teritoriului danez.

Presiunea asupra reuniunii a scăzut după ce Trump a renunțat la amenințare, în urma atingerii unui „cadru pentru un viitor acord” privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

„Am avut un dialog foarte activ cu Statele Unite la diferite niveluri”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după summit. „Am făcut-o într-un mod ferm, dar fără escaladare. Știm că trebuie să lucrăm tot mai mult pentru o Europă independentă.”

Acoperirea fisurilor din relația transatlantică devine tot mai dificilă pentru Europa, după o săptămână care a dus această relație aproape în pragul colapsului.

„Modul de viață european este diferit de modul de viață american”, a spus președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Credem că între prieteni, aliați și parteneri trebuie să gestionăm relațiile noastre cu cordialitate și respect.”

Era însă evident că UE va continua să urmărească reconcilierea cu SUA.

„Am impresia că mulți americani simt la fel ca noi”, a declarat cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, la Bruxelles. „Nu renunți pur și simplu la această alianță transatlantică. Am construit-o în 75 de ani. Este cea mai de succes alianță politică ce a existat vreodată între Europa și America.”

Răspunsul puternic rămâne pe masă

O întrebare care rămâne este dacă UE ar fi fost pregătită să folosească cel mai dur răspuns posibil în cazul în care Trump ar fi continuat cu amenințările sale.

Bruxellesul pregătise un pachet de represalii tarifare de 93 de miliarde de euro (109 miliarde de dolari) și utilizarea Instrumentului Anti-Coerciție (ACI), cunoscut și ca „bazooka comercială”, care ar fi putut chiar să ducă la restricții de acces pe piață pentru companiile americane care operează în UE.

„Am dezvoltat contramăsuri potențial necesare. Ele erau pe masă. Au rămas pe masă”, a declarat von der Leyen.

Franța fusese favorabilă folosirii ACI, președintele Emmanuel Macron afirmând: „Preferăm respectul în locul intimidărilor.” Germania fusese mai ezitantă, Merz spunând că Europa dorește să „evite escaladarea”. În cele din urmă, niciunul dintre ei nu a mai trebuit să ia această decizie.”

Cine a făcut diferența în relația cu Trump?

Macron și Merz, la fel ca șefii instituțiilor UE, nu au avut întâlniri bilaterale cu Trump la Forumul Economic Mondial, în parte pentru că președintele american a ajuns la Davos cu întârziere din cauza unei probleme la avion.

Rămâne astfel întrebarea dacă UE a fost cea care l-a determinat pe președintele american să-și schimbe poziția. Trump se confruntă și cu presiuni politice interne - alegătorii americani merg la urne pentru alegerile de la mijloc de mandat în noiembrie, iar piețele financiare au tremurat în urma fiascoului tarifelor legate de Groenlanda.

„Toate elementele ... pot să fi jucat un rol”, a admis von der Leyen. „Dar fără fermitate, răspunsuri potrivite și unitate la nivelul Uniunii Europene, acestea nu ar fi funcționat.”

Observatorii cred, însă, că la Bruxelles ar fi avut loc o schimbare.

„Liderii UE sunt în continuare divizaţi în privința celei mai bune modalități de a gestiona relația cu Donald Trump, dar sunt de acord că acum trebuie să fie pregătiți pentru orice eventualitate”, a declarat Georgina Wright, cercetătoare la think tank-ul German Marshall Fund. „UE are multe modalități prin care își poate demonstra forța.”

Afacerea discutabilă a lui Trump privind Groenlanda

Detaliile „acordului-cadru” încheiat de Trump cu Rutte nu au fost încă făcute publice, dar din schiță reiese că ar fi vorba despre o renegociere a unui acord din 1951 dintre SUA și Danemarca, care permitea desfășurarea mai rapidă a trupelor americane în Groenlanda. The New York Times a relatat că acordul ar putea chiar include cedarea unor teritorii atunci când sunt instalate baze.

Acordul original includea deja prevederi care permiteau SUA să desfășoare oricâte trupe doreau pe insula arctică.

„Trump probabil a inventat pur și simplu singur acordul, ca să nu arate atât de rău când a făcut schimbarea de macaz”, a declarat pentru DW un diplomat din UE, pe marginea summitului european.

Indiferent care a fost motivul real, Trump părea mulțumit când a părăsit Europa.

„Vom lucra cu toții împreună”, le-a spus Trump reporterilor la bordul Air Force One, în drum spre SUA. „Vom face ... o parte dintre lucruri în colaborare cu NATO, ceea ce este într-adevăr modul în care ar trebui să se desfășoare lucrurile.”