Ultimele convulsii ale regimului separatist de la Tiraspol

Administrația separatistă recunoaște că Transnistria se confruntă cu probleme economice majore, inclusiv cu scăderea producției industriale, nu mai reușește să adune venituri bugetare, fiind nevoită să creeze un fond social special pentru a colecta donații de la oameni și de la mediul de afaceri. Astfel, regimul speră că va reuși să achite măcar pensiile și salariile. Conform datelor statistice de la Tiraspol, producția industrială a scăzut în 2025 cu 27%, iar în primul trimestru al acestui an cu încă 24%. „Nu sunt doar statistici. Sunt fabrici oprite, locuri de muncă reduse, colective aflate în șomaj tehnic și pierderi de venituri pentru populație și buget”, a spus Rozenberg. 

Invadând Ucraina, Rusia a distrus regimul separatist de la Tiraspol 

Potrivit lui, economia din stânga Nistrului continuă să fie afectată de „restricții externe (sancțiuni internaționale), dificultăți la export și import (controlul Chișinăului), barierele vamale, creșterea costurilor logistice (legate de ocolirea Ucrainei), precum și oprirea livrărilor de gaze la începutul anului 2025”. 

Colapsul economic al Transnistriei a început în ianuarie 2024, când Chișinăul a somat firmele din regiunea transnistreană să-și achite taxele vamale în bugetul Republicii Moldova (nu în bugetul separatist). În următorul an – în 2025 - Chișinăul, în acord cu Kievul și Bucureștiul, a făcut al doilea pas: din 1 ianuarie 2025, Kievul a închis robinetul gazelor rusești spre Tiraspol, Chișinăul a încetat să mai cumpere energie electrică din Transnistria, iar România și UE i-au asigurat Chișinăului, contra cost, întregul necesar de energie și gaz. Fără gaz rusesc livrat gratis și fără banii achitați de moldoveni pentru energia produsă la Cuciurgan (centrală controlată de Rusia prin regimul de la Tiraspol), Transnistria s-a pomenit brusc cu o gaură financiară de peste 80%. 

Rusia nici nu contează în ecuația reintegrării 

Între timp, Chișinăul și UE au elaborat un calendar de reintegrare economică a Transnistriei în câmpul constituțional al Republicii Moldova. Săptămâna trecută, mecanismul de anulare a scutirilor fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană, prin care era alimentat bugetul separatist în detrimentul Chișinăului, a fost promulgat de președinta Maia Sandu și publicat în „Monitorul Oficial”. Implementarea va începe în mai puțin de două luni, urmând ca regiunea separatistă să fie reintegrată complet în Republica Moldova până în 2030 – an asumat de Chișinău pentru aderarea la UE. 

În acest sens, UE a identificat o soluție și pentru evacuarea armatei ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Soluția a fost exprimată pentru prima dată săptămâna trecută de către Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, în cadrul vizitei efectuate la Chișinău. Pe scurt: după încheierea războiului din Ucraina, UE va condiționa relaxarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei inclusiv prin retragerea armatei ruse din Transnistria. 

Momentan, 83% din exporturile din regiunea transnistreană ajung pe piața UE în baza Acordului de liber schimb UE-Moldova. În 2014, UE absorbea 64,4% din mărfurile produse în regiunea transnistreană. Principalele destinații ale exporturilor „transnistrene” sunt România, Polonia, Italia, Germania și Cehia. Din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, toate tranzacțiile comerciale din Transnistria cu piețele externe sunt efectuate exclusiv prin punctele de control monitorizate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în baza actelor permisive eliberate de către Chișinău, segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene fiind închis ermetic (cu tancuri) de Ucraina de teama unui atac asupra regiunii Odesa din partea armatei ruse din Transnistria. 

Oamenii din Transnistria vin la muncă la Chișinău 

În legătură cu criza economică din Transnistria, vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a menționat că „situația economică și socială din regiunea transnistreană este dificilă, dar nu trebuie dramatizată”. Potrivit lui, problemele actuale sunt rezultatul unui model economic bazat ani la rând pe resurse energetice gratuite, care nu putea funcționa la nesfârșit. 

Vicepremierul moldovean mai spune că Republica Moldova devine tot mai atractivă pentru cetățenii din stânga Nistrului datorită reformelor susținute de UE. El a precizat că zilnic peste 25.000 de locuitori din stânga Nistrului vin la muncă, studii sau tratament la Chișinău și în alte localități de pe malul drept al Nistrului. Anul trecut, aproximativ 75.000 de locuitori ai regiunii transnistrene au fost incluși în sistemul de asigurări medicale al Republicii Moldova (din totalul de aproximativ 350.000 de locuitori ai regiunii). „Atât timp cât Republica Moldova va promova obiectivul strategic de integrare europeană, vor apărea tot mai multe beneficii pentru cetățeni, indiferent pe care mal al Nistrului locuiesc”, a subliniat Valeriu Chiveri. 

Pe de altă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că reintegrarea regiunii transnistrene va necesita resurse financiare considerabile. „Vorbim de peste 300.000 de cetățeni care locuiesc în stânga Nistrului: copii, bătrâni, angajați în diferite instituții, agenții economici, care au nevoie de acces la servicii - de sănătate, de pensii, etc.”, a explicat Grosu. 

Chișinău mizează atât pe contribuțiile interne (taxele și impozitele colectate de la firmele „transnistrene” în bugetul național), cât și pe sprijinul partenerilor externi. Potrivit lui Grosu, o primă contribuție în fondul de convergență destinat reintegrării există deja și provine din resursele oferite anterior de Uniunea Europeană pentru gestionarea crizei energetice în stânga Nistrului – 60 milioane de euro pe care regimul separatist i-a refuzat în 2025.