Analiză: Putin caută, în Moldova, carne de tun pentru front

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat sâmbătă seară că a cerut ministerului de Externe de la Kiev să discute cu Chișinăul acest subiect și să întreprindă „acțiuni sincronizate” cu autoritățile moldovene. „Suntem interesați ca Moldova să rămână stabilă și puternică. Aștept mai multe informații de la Serviciul de Securitate al Ucrainei”.

Potrivit lui, decretul semnat vineri de Vladimir Putin nu înseamnă doar că Rusia caută „carne de tun proaspătă” în Moldova, ci și faptul că își extinde pretențiile teritoriale - „marcând Transnistria ca teritoriu al său”. „Trebuie să reacționăm la aceste apucături”, a menționat Zelenski.

„Carnea de tun” nu e neapărat să nu cunoască limba rusă

Decretul semnat de Putin stabilește că locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă prin depunerea unei simple cereri, fără a urma condițiile prevăzute de legislația generală rusească privind cetățenia. Nici măcar cunoașterea limbii și istoriei ruse nu mai este necesară. Singura condiție este să ai domiciliul în Transnistria.

În decretul lui Putin se menționează că măsura este introdusă „în scopul protejării drepturilor și libertăților omului”. Asta în condițiile în care Rusia a fost condamnată până acum de CEDO în peste 60 de dosare vizând încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană (inclusiv pentru detenție ilegală, tortură, încălcarea dreptului la educație și limitarea libertății de exprimare). Curtea a constatat că Rusia exercită „controlul efectiv” asupra acestei regiuni separatiste, chiar dacă nu a recunoscut-o oficial. Kremlinul nu scapă nici o ocazie să spună, în cadrul forurilor internaționale, că „respectă suveranitatea, neutralitatea și integritatea Moldovei”, chiar dacă în realitate menține o armată de ocupație pe teritoriul acestei țări și întreține un regim separatist care a uzurpat puterea pe 11% din teritoriu.

Decret pentru sinucigași

Chișinăul a reacționat foarte calm la decretul lui Vladimir Putin. Mai calm decât Kievul. Biroul politici de reintegrare a comentat scurt: „Este bine cunoscut că actele adoptate de un alt stat nu produc efecte juridice pe teritoriul altui stat. Respectarea suveranității și integrității teritoriale rămâne un principiu fundamental. Vom continua să promovăm procesul de reintegrare a țării cu toată determinarea”.

Altfel spus, Chișinăul sugerează că decretul lui Putin nu este altceva decât o reacție isterică a Moscovei la procesul declanșat de Chișinău pentru reintegrarea Transnistriei în câmpul constituțional al Republicii Moldova – proces care nu depinde de Rusia în niciun fel și pe care Kremlinul nu-l poate bloca. Toate instrumentele economice vizând Transnistria sunt la Chișinău, iar Maia Sandu a declarat că niciun proiect în Transnistria nu va fi finanțat atât timp cât armata rusă va fi prezentă acolo. Închiderea segmentului transnistrean al frontierei de către Ucraina (odată cu invazia rusă) a oprit contrabanda care alimenta regimul ilegal. Oprirea schemelor economice prin care Chișinăul finanța separatismul și sancțiunile internaționale impuse Rusiei au lăsat regimul separatist de la Tiraspol fără bani. DW a scris recent despre ultimele frământări ale regimului secesionist pro-rus.

Premierul moldovean, Alexandru Munteanu a îndemnat cetățenii din regiunea transnistreană să fie vigilenți la astfel de oferte venite din partea Rusiei: „Dacă vă uitaţi la rata de recrutare a soldaţilor ruși – ea este în scădere, iar pierderile armatei ruse devin tot mai mari. Acest decret e o modalitate de a atrage cât mai mulţi soldaţi în armata rusă. Le sugerez celor tentați să se gândească, să folosească creierii. Noi îi îndemnăm să se încadreze în câmpul muncii pe malul drept al Nistrului. Știţi că foarte muţi localnici din regiunea transnistreană apelează la serviciile noastre sociale, medicale… Și ar trebui să se încadreze şi în spaţiul fiscal al Republicii Moldova”, a reacționat prim-ministrul Alexandru Munteanu.

„Nu cunosc vreun locuitor al regiunii transnistrene, mare susținător sau iubitor al „lumii ruse”, care încă nu deține cetățenia statului agresor. Impactul decretului lui Putin va fi minim. Înainte era un interes și din partea pensionarilor pentru cetățenia rusă, ca să obțină pensie din Rusia. Acum pensia în sistemul nostru național e mai mare și nu mai e nici un interes. Tinerii din regiunea transnistreană optau pentru cetățenie rusă ca să meargă la studii în Rusia. Acum, această cetățenie oferită de Rusia e un bilet doar dus...”, a comentat fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare, Roman Roșca.

„Hârtie irosită pentru propagandă”, a numit decretul lui Putin avocatul Asociației „Promo-Lex” din Moldova, Vadim Vieru: „Un decret care arată mai degrabă a disperare geopolitică decât a influență reală. Valoarea pașaportului rusesc este la pământ, iar oamenii din stânga Nistrului știu asta foarte bine. Oamenii nu vor să moară pentru Putin”, a scris avocatul pe o rețea de socializare.

Un decret prin care Putin vrea să intimideze Chișinăul

Aspectul care trebuie urmărit atent după apariția decretului lui Putin ține, în opinia analiștilor politici de la Chișinău, de tentațiile Kremlinului de a recurge la gesturi radicale în raport cu Chișinăul. Atât timp cât Ucraina rezistă militar și este scut în fața Moldovei, Rusia ar putea recurge la anexarea de la distanță a Transnistriei, inclusiv crezând că astfel ar putea bloca aderarea Moldovei la UE. Rusia a aplicat anterior mecanisme similare în regiunile ocupate din Georgia și Ucraina. Înainte de anexarea Crimeei și recunoașterii autoproclamatelor „republici populare” Donețk și Lugansk, Kremlinul la fel a introdus proceduri simplificate de acordare a cetățeniei ruse localnicilor. Apoi Moscova a trimis armata să-i „apere” pe acei proaspeți cetățeni ruși. La fel s-a întâmplat și în Georgia, în 2008, cu regiunile Abhazia și Osetia de Sud.